[et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”3.19.4″][et_pb_row _builder_version=”3.19.4″][et_pb_column type=”1_2″ _builder_version=”3.19.4″ parallax=”off” parallax_method=”on”][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″]<\/p>\n
[\/et_pb_text][et_pb_image src=”https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/palatul-culturii-iasi.jpg” _builder_version=”3.19.4″ custom_margin=”-26px||”][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″]<\/p>\n
A fost inaugurat, \u00een 1926, de c\u0103tre Ferdinand de Hohenzollern. Realizat dup\u0103 planurile arhitectului I.D. Berindei, construc\u0163ia Palatului a durat dou\u0103 decenii. Monumentul a fost ridicat pe ruinele vechii cur\u0163i domne\u015fti (1434), reconstruit\u0103 \u00een stil neoclasic de prin\u0163ul Alexandru Moruzi (1806-1812).
Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice \u00een exterior.
Elementele de interes turistic sunt: Sala gotic\u0103, unde se poate admira mozaicul ce reprezint\u0103 un \u201cbestiarum\u201d medieval (grifoni, acvile bicefale, lei).
Sala \u201cVoievozilor\u201d se afl\u0103 la etaj \u015fi con\u0163ine, \u00een medalioane, portretele domnilor Moldovei \u015fi ale regilor Rom\u00e2niei. Tot la etajul I se afl\u0103 sala \u201cHenri Coand\u0103\u201d, ale c\u0103rei lambriuri au fost executate dup\u0103 un proiect al marelui savant. Orologiul cu carillon, instalat \u00een turnul central, este format dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din or\u0103 \u00een or\u0103, \u201cHora Unirii\u201d.
Ast\u0103zi Palatul Culturii din Ia\u015fi este sediul Complexului Muzeal Na\u0163ional \u201cMoldova\u201d Ia\u015fi \u015fi cuprinde: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Art\u0103, Muzeul \u015etiin\u0163ei \u015fi Tehnicii \u015etefan Procopiu.<\/p>\n
[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=”1_2″ _builder_version=”3.19.4″ parallax=”off” parallax_method=”on”][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″]<\/p>\n
[\/et_pb_text][et_pb_image src=”https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/Teatrul_National_Vasile_Alecsandri_Iasi.jpg” _builder_version=”3.19.4″ custom_margin=”-25px||”][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″ custom_margin=”||0px” custom_padding=”0px||0px”]<\/p>\n
Construit\u0103 \u00een Ia\u015fi, pe locul vechii prim\u0103rii, \u00eentre anii 1894 \u015fi 1896, cl\u0103direa Teatrului Na\u0163ional este considerat\u0103 a fi cel mai vechi \u015fi cel mai frumos l\u0103ca\u015f de acest gen din \u0163ar\u0103. Planurile cl\u0103dirii apar\u0163in celebrilor arhitec\u0163i vienezi Fellner \u015fi Helmer, ce au proiectat construc\u0163ii similare din Viena, Praga, Odessa, Zurich.
Inaugurat\u0103 odat\u0103 cu teatrul, uzina electric\u0103 a acestuia a marcat \u00eenceputul iluminatului electric la Ia\u015fi.
\u00cen anul 1956, cu prilejul anivers\u0103rii a 140 de ani de la primul spectacol \u00een limba rom\u00e2n\u0103, teatrul ie\u015fean prime\u015fte numele marelui poet, dramaturg \u015fi om de cultur\u0103 Vasile Alecsandri (1821 \u2013 1890).
Cl\u0103direa Teatrului Na\u0163ional este o veritabil\u0103 bijuterie arhitectonic\u0103 ad\u0103postind adev\u0103rate monumente de art\u0103: Cortina pictat\u0103 \u00een 1896 de me\u015fterul vienez M. Lenz \u015fi terminat\u0103 de unul din discipoli; Cortina de fier, pictat\u0103 de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric; Plafonul pictat de Al. Goltz, \u00een culori pastelate, reprezint\u0103 alegorii paradisiace, fiind ilustrat cu nimfe \u015fi \u00eengeri \u015fi \u00eencadrat \u00een stucatura rococo; Candelabrul din cristal de Vene\u0163ia cu 109 becuri.
\u00cen prezent aceast\u0103 cl\u0103dire g\u0103zduie\u015fte \u015fi Opera Rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n
[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row _builder_version=”3.19.4″][et_pb_column type=”1_2″ _builder_version=”3.19.4″ parallax=”off” parallax_method=”on”][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″ border_width_top=”1px”]<\/p>\n
[\/et_pb_text][et_pb_image src=”https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/Central_University_Library_Jan.jpg” _builder_version=”3.19.4″ custom_margin=”-25px||”][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″]<\/p>\n
Edificiul, construit \u00eentre anii 1930-1934, a fost proiectat de arhitectul Constantin Jotzu \u015fi construit de inginerul Emil Prager.
Ini\u0163ial, cl\u0103direa trebuia s\u0103 fie sediul Funda\u0163iei Universitare Ferdinand \u2013 Ferdinand I Hohenzollern-Sigmaringen Rege al Rom\u00e2niei \u00eentre anii 1914-1927.
La 1 Septembrie 1945 cl\u0103direa a fost cedat\u0103 Bibliotecii Centrale Universitare, institu\u0163ie fondat\u0103 \u00een 1839. \u00cen 1948, statul rom\u00e2n a decis administrarea \u00eentregului patrimoniu al Funda\u0163iei de c\u00e2tre Universitatea din Ia\u015fi.
\u00cen prezent, Biblioteca Central\u0103 Universitar\u0103, una din cele patru biblioteci centrale din Rom\u00e2nia, de\u0163ine una din cele mai impresionante colec\u0163ii de c\u0103r\u0163i vechi.<\/p>\n
[\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″ text_font=”||||||||” border_width_top=”1px”]<\/p>\n
[\/et_pb_text][et_pb_image src=”https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/Casa_Dosoftei.jpg” _builder_version=”3.19.4″ custom_margin=”-25px||”][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″]<\/p>\n
\u201cCasa Dosoftei\u201d, cunoscut\u0103 \u015fi sub denumirea de \u201cCasa cu arcade\u201d, datorit\u0103 celor cinci arcade de pe fa\u0163ada principal\u0103, a f\u0103cut parte ini\u0163ial din zidul nordic de incint\u0103 al Bisericii Sf\u00e2ntul Nicolae Domnesc, biserica zidit\u0103 de domnitorul \u015etefan cel Mare, \u00eentre anii 1491-1492. Cl\u0103direa cu aspect arhaic a fost definitivat\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVII-lea.
Casa Dosoftei g\u0103zduie\u015fte ast\u0103zi Departamentul de Literatur\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Veche al Muzeului de Literatur\u0103 Rom\u00e2n\u0103 unde pot fi v\u0103zute numeroase exponate originale, \u00eentre care \u015fi cel mai vechi manuscris con\u0163in\u00e2nd Letopisetul atribuit lui Grigore Ureche.
\u00cen anul 2004, frumoasa \u201cCasa Dosoftei\u201d a fost inclus\u0103 pe \u201cLista monumentelor istorice\u201d din jude\u0163ul Ia\u015fi.<\/p>\n
[\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″ border_width_top=”1px”]<\/p>\n
[\/et_pb_text][et_pb_image src=”https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/Palatul-Roznovanu.jpg” _builder_version=”3.19.4″ custom_margin=”-25px||”][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″]<\/p>\n
Actualul sediu al prim\u0103riei, fostul Palat Roznovanu, este situat \u00een inima Ia\u015fului, \u00een apropierea celor mai semnificative monumente ale ora\u015fului. Cl\u0103direa impresionant\u0103 prin somptuozitate \u015fi fastul interioarelor, a fost construit\u0103 \u00een deceniile 7 \u2013 10 ale sec. XVIII-lea \u015fi restaurat\u0103 \u00eentre 1830 \u2013 1833 de c\u0103tre cunoscutul arhitect Johan Freywald, cel care a proiectat \u015fi Catedrala Metropolitan\u0103.
\u00cen 1892 Palatul Roznovanu va fi folosit ca resedin\u0163\u0103 temporar\u0103 a familiei regale, o parte din spa\u0163iu fiind alocat autorit\u0103\u0163ilor locale. Cl\u0103direa a jucat un rol deosebit pe scena istoriei mai ales \u00een Primul razboi mondial, \u00eentre 1916 \u2013 1918 c\u00e2nd a g\u0103zduit sediile ministerelor ale conducerii politice refugiate de la Bucure\u015fti. \u00cen \u00eenc\u0103perea \u00een care se afl\u0103 acum Cabinetul Primarului \u00ee\u015fi avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar \u00een actuala Sal\u0103 de \u015fedin\u0163e a Consiliului Local s-a \u00eentrunit \u00een 1918 Consiliul de R\u0103zboi al Rom\u00e2niei.<\/p>\n
[\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″ border_width_top=”1px”]<\/p>\n
[\/et_pb_text][et_pb_image src=”https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/Universitatea-Alexandru-Ioan-Cuza-din-Iasi.jpg” _builder_version=”3.19.4″ custom_margin=”-25px||”][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″]<\/p>\n
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, fondat\u0103 la data de 26 octombrie 1860, este cea mai veche universitate din Rom\u00e2nia.
Cl\u0103direa actual\u0103 a universit\u0103\u0163ii a fost construit\u0103 \u00eentre anii 1893 \u015fi 1897 dup\u0103 planurile arhitectului Louis Blanc \u015fi inaugurat\u0103 \u00een prezen\u0163a regelui Carol I \u015fi a reginei Elisabeta.
Cl\u0103direa este o \u00eembinare a stilurilor clasic \u015fi baroc, monumentala sa intrare duc\u00e2nd \u00een faimoasa \u201cSala a Pa\u015filor Pierdu\u0163i\u201d, decorat\u0103 cu picturi realizate de c\u0103tre Sabin B\u0103la\u015fa.
\u00cen fa\u0163a universit\u0103\u0163ii se g\u0103sesc statuile lui A.D.Xenopol, sculptat\u0103 de C.Baraschi, \u015fi a lui M. Kog\u0103lniceanu, lucrare apar\u0163in\u00e2nd sculptorului W.Hegel.<\/p>\n
[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=”1_2″ _builder_version=”3.19.4″ parallax=”off” parallax_method=”on”][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″ border_width_top=”1px”]<\/p>\n
[\/et_pb_text][et_pb_image src=”https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/biserica-trei-ierarhi.jpg” _builder_version=”3.19.4″ custom_margin=”-25px||”][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″]<\/p>\n
M\u0103n\u0103stirea \u201cSf. Trei Ierarhi\u201d este cea mai frumoas\u0103 ctitorie a domnului \u021a\u0103rii Moldovei, Vasile Lupu, o adevarat\u0103 simfonie a artelor \u00een rug\u0103ciune, construit\u0103 \u00eentre anii 1637-1639.
Actuala \u00eenf\u0103\u0163isare a m\u0103n\u0103stirii este rezultatul lucr\u0103rilor de restaurare ale arhitectului Andre Lecomte de Nouy, desf\u0103\u015furate \u00een perioada 1882 -1904. Ornamentele exterioare, care acoper\u0103 edificiul \u00een \u00eentregime \u015fi care au fost ini\u0163ial aurite, combin\u0103 elemente turce\u015fti, arabe, georgiene, armene \u015fi persiene cu motive arhitecturale rom\u00e2ne\u015fti \u00eentr-o superb\u0103 dantelarie \u00een piatr\u0103. Pot fi num\u0103rate peste 30 de registre de motive decorative, care nu se repet\u0103.
\u00cen interiorul m\u0103n\u0103stirii sunt \u00eenhumate mai multe personalit\u0103\u0163i de rang domnesc: Tudosca, prima so\u0163ie a lui Vasile Lupu, \u015fi \u015etefan-Vod\u0103, fiul lor; Dimitrie Cantemir, principele c\u0103rturar (1710-1711), precum \u015fi Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1866).<\/p>\n
[\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″ border_width_top=”2px”]<\/p>\n
[\/et_pb_text][et_pb_image src=”https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/catedrala_mitropolitana_iasi.jpg” _builder_version=”3.19.4″ custom_margin=”-25px||”][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″]<\/p>\n
Ideea \u00een\u0103l\u0163\u0103rii unei biserici mai mari, monumentale, la Ia\u015fi, apar\u0163ine Mitropolitului Veniamin Costachi. Hrisovul domnesc din 8 august 1826, privind lucr\u0103rile de proiectare \u015fi construire a noii biserici, este actul de na\u015ftere al Catedralei mitropolitane. S-a lucrat mai \u00eent\u00e2i \u00eentre anii 1833 \u015fi 1839, dup\u0103 planurile arhitectilor Freywald \u015fi Bucher, \u00eens\u0103 datorit\u0103 c\u0103derii bol\u0163ii centrale, biserica r\u0103m\u00e2ne \u00een ruin\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1880.
Arhitectul Alexandru Orascu, rectorul Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti, va reface proiectul m\u0103re\u0163ei biserici, renun\u0163\u00e2nd la imensa cupol\u0103 central\u0103, iar pictura va fi realizat\u0103 de maestrul Gheorghe Tatarascu. Sfin\u0163irea Catedralei, la 23 aprilie 1887, a fost un eveniment na\u0163ional, la ceremonie lu\u00e2nd parte \u015fi regele Carol I.
Din anul 1889 a fost adus\u0103, de la biserica Sf. Trei Ierarhi, racla cu moa\u015ftele Cuvioasei Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei.<\/p>\n
[\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″ border_width_top=”1px”]<\/p>\n
[\/et_pb_text][et_pb_image src=”https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/Bojdeuca_lui_Creanga.jpg” _builder_version=”3.19.4″ custom_margin=”-25px||”][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″]<\/p>\n
Bojdeuca “Ion Creang\u0103” a fost construit\u0103 \u00eenainte de 1850, \u00een mahalaua \u021aic\u0103ului, numit\u0103 \u015fi \u201cValea Pl\u00eengerii\u201d. Povestitorul Ion Creang\u0103 a locuit aici din 1872 p\u00e2n\u0103 \u00een 1889, anul mor\u0163ii sale (\u00een ajunul Anului Nou).
\u00cen 1879 aici a fost g\u0103zduit c\u00e2teva luni \u015fi Mihai Eminescu. Bojdeuca a devenit muzeu \u00een 1918, fiind cea dint\u00e2i cas\u0103 memorial\u0103 din \u0163ar\u0103.
\u00cen 1989, cu ocazia centenarului mor\u0163ii scriitorului, s-a inaugurat al\u0103turi de bojdeuca o spa\u0163ioas\u0103 cl\u0103dire \u00een care se afl\u0103 expozi\u0163ia documentar\u0103.<\/p>\n
[\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″ border_width_top=”1px”]<\/p>\n
[\/et_pb_text][et_pb_image src=”https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/Gradina-Botanica.jpg” _builder_version=”3.19.4″ custom_margin=”-25px||”][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″]<\/p>\n
Prima gradin\u0103, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1856 de Anastasie F\u0103tu, a existat p\u00e2n\u0103 la moartea creatorului ei, \u00een 1886, c\u00e2nd terenul a fost v\u00e2ndut de c\u0103tre urma\u015fii lui.
\u00cen 1873, Societatea de Medici \u015fi Naturali\u015fti din Ia\u015fi \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 o a doua gradin\u0103 botanic\u0103, \u00een apropiere de cea veche. Sarcina de organizare a acesteia revine lui Dimitrie Brandza, iar majoritatea plantelor au fost donate de c\u0103tre Anastasie F\u0103tu. Unele dintre plantele cultivate atunci mai exist\u0103 \u015fi ast\u0103zi, \u00een curtea Muzeului de Istorie Natural\u0103.
Astfel, \u00een 1921, profesorul Al. Popovici \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 o gradin\u0103 botanic\u0103 nou\u0103 \u00een spatele cl\u0103dirii Universit\u0103\u0163ii noi, unde construie\u015fte \u015fi mici sere, folosite pentru cre\u015fterea plantelor tropicale. Aceast\u0103 loca\u0163ie se p\u0103streaz\u0103 pentru mai bine de 40 de ani, p\u00e2n\u0103 \u00een 1963. \u00cen acest an se hot\u0103r\u0103\u015fte mutarea gr\u0103dinii \u00een spa\u0163iul actual, pe Dealul Copoului, sub supravegherea profesorului Emilian Topa, pentru ca aceasta s\u0103 satisfac\u0103 cerin\u0163ele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt.
Ast\u0103zi, Gradina Botanic\u0103 din Ia\u015fi acoper\u0103 o suprafa\u0163\u0103 de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din lume.<\/p>\n
[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Palatul CulturiiA fost inaugurat, \u00een 1926, de c\u0103tre Ferdinand de Hohenzollern. Realizat dup\u0103 planurile arhitectului I.D. Berindei, construc\u0163ia Palatului a durat dou\u0103 decenii. Monumentul a fost ridicat pe ruinele vechii cur\u0163i domne\u015fti (1434), reconstruit\u0103 \u00een stil neoclasic de prin\u0163ul Alexandru Moruzi (1806-1812).Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice \u00een exterior.Elementele de […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"class_list":["post-350","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/350","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=350"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/350\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":583,"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/350\/revisions\/583"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=350"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}