Ia\u015fiul a fost capital\u0103 \u00een perioada 1564-1859, una dintre cele dou\u0103 capitale ale Principatelor Unite \u00eentre 1859-1862 \u015fi a fost resedin\u0163a autorit\u0103\u0163ilor centrale ale Regatului Rom\u00e2niei \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial \u00een timpul ocupa\u0163iei germane a Bucure\u015ftiului.<\/em><\/p>\n
[\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″]<\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/iasi_stema1.jpg\")
ISTORIE<\/strong><\/h3>\n\u00cen preistorie pe teritoriul jude\u0163ului Ia\u015fi \u00eenflorea binecunoscuta cultur\u0103 Cucuteni, \u00eenfluen\u0163at\u0103 apoi de triburile dacice, civiliza\u0163iile greac\u0103, roman\u0103 \u015fi bizantin\u0103.<\/p>\n
Cercet\u0103rile arheologice au dus la descoperirea unor amfore romane \u00een strada Ciurchi, \u00een zona viilor din Copou \u015fi la c\u00e2\u0163iva km de Ia\u015fi, la Holboca. De asemenea, s-au descoperit monede imperiale romane l\u00e2ng\u0103 Dealul Cet\u0103\u0163uia. La Valea Lupului s-au descoperit morminte sarmatice, vase dacice \u015fi obiecte de podoab\u0103. Din perioada de trecere spre feudalism s-au identificat pe teritoriul Ia\u015fiului, 19 a\u015fez\u0103ri cu resturi de locuire din sec. IV, ne\u00eent\u0103rite. Locuin\u0163ele erau colibe de suprafa\u0163\u0103 \u015fi bordeie.<\/p>\n
Ora\u015ful Ia\u015fi a fost men\u0163ionat pentru prima oar\u0103 \u00eentr-un privilegiu comercial (acordat negustorilor din Liov), emis \u00een 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Deoarece existau cl\u0103diri mai vechi de aceast\u0103 dat\u0103 (spre exemplu presupusa Biseric\u0103 armean\u0103 construit\u0103 \u00een 1395), se crede c\u0103 ora\u015ful este mult mai vechi, cel pu\u0163in cu c\u00e2teva decenii \u00eenainte de aceast\u0103 dat\u0103, fapt dovedit \u015fi de zidurile Cur\u0163ii Domne\u015fti.
De-a lungul istoriei sale, ora\u015ful a fost martorul mai multor evenimente importante dintre care amintim:<\/p>\n
\n- 1600 \u2013 Mihai Viteazul a consfin\u0163it la Ia\u015fi unirea Moldovei, \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u015fi a Transilvaniei<\/li>\n
- 1816 \u2013 prima reprezenta\u0163ie de teatru \u00een limba rom\u00e2n\u0103, Mirtil \u015fi Hloe, jucat\u0103 \u00een casa hatmanului Constantin Ghica (27 decembrie)<\/li>\n
- 1830 \u2013 este \u00eenfiin\u0163at\u0103 prima bibliotec\u0103 public\u0103 din Moldova, Biblioteca Societ\u0103\u0163ii de Medici \u015fi Naturali\u015fti din Ia\u015fi<\/li>\n
- 1833 \u2013 a luat fiin\u0163\u0103 cea mai veche societate \u015ftiin\u0163ific\u0103 rom\u00e2neasc\u0103: Societatea de Medici \u015fi Naturali\u015fti din Ia\u015fi (18 martie)<\/li>\n
- 1834 \u2013 Gheorghe Asachi scrie prima lucrare dramatic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 inspirat\u0103 din istoria na\u0163ional\u0103, cu ocazia \u00eencoron\u0103rii lui Mihail Sturdza: Drago\u015f, \u00eent\u00e2iul domn suveran al Moldovei.(26 august)<\/li>\n
- 1834 \u2013 primul muzeu de acest gen din Rom\u00e2nia: Muzeul de Istorie Natural\u0103 din Ia\u015fi \u00een fosta Cas\u0103 Ruset (4 februarie)<\/li>\n
- 1835 \u2013 Academia Mihailean\u0103, prima institu\u0163ie modern\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior din Moldova, precursoare a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi<\/li>\n
- 1840 \u2013 primul Teatru Na\u0163ional din Rom\u00e2nia, sub direc\u0163iunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri \u015fi Mihail Kog\u0103lniceanu (conducerea trupei rom\u00e2ne\u015fti: Costache Caragiali)<\/li>\n
- 1840 \u2013 apare revista Dacia literar\u0103, considerat\u0103 prima tribun\u0103 literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de prestigiu, sub conducerea lui Mihail Kog\u0103lniceanu (19 martie)<\/li>\n
- 1848 \u2013 reprezenta\u0163ia primei operete rom\u00e2ne\u015fti, Baba Harca de Alexandru Flechtenmacher (26 decembrie)<\/li>\n
- 1848 \u2013 Ia\u015ful este ini\u0163iatorul Revolu\u0163iei de la 1848, care s-a extins ulterior pe \u00eentreg teritoriul rom\u00e2nesc<\/li>\n
- 1856 \u2013 prima Gradin\u0103 Botanic\u0103 din Rom\u00e2nia<\/li>\n
- 1859 \u2013 prima Universitate de Medicin\u0103 din Rom\u00e2nia<\/li>\n
- 1860 \u2013 inaugurarea Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi, prima universitate rom\u00e2n\u0103, \u00een cl\u0103direa actualei Universit\u0103\u0163i de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u201dGrigore T. Popa\u201d (26 octombrie)<\/li>\n
- 1887 \u2013 prima publica\u0163ie medical\u0103 din Rom\u00e2nia: Revista Medico-Chirurgical\u0103<\/li>\n
- 1918 \u2013 inaugurarea primei case memoriale din Rom\u00e2nia: Bojdeuca lui Ion Creang\u0103<\/li>\n<\/ul>\n
[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row _builder_version=”3.19.4″][et_pb_column type=”1_2″ _builder_version=”3.19.4″ parallax=”off” parallax_method=”on”][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″]<\/p>\n
VIA\u021aA CULTURAL\u0102<\/strong><\/h3>\nOdat\u0103 cu stabilirea capitalei Moldovei la Ia\u015fi, acesta cunoa\u015fte o dezvoltare accelerat\u0103 pe toate planurile, urban, comercial \u015fi cultural. Astfel \u00een secolul al XVI-lea, Despot Vod\u0103 inaugureaz\u0103 \u00een Ia\u015fi \u201c\u015ecoala latin\u0103 de la Cotnari\u201d, institu\u0163ie care a promovat studiile de latin\u0103 nu numai \u00een Ia\u015fi \u015fi \u00een \u00eentreaga Moldova, ci \u00een \u00eentreg spa\u0163iul rom\u00e2nesc.<\/p>\n
\u00cen anul 1641 la Ia\u015fi se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u201cAcademia Vasilian\u0103\u201d \u015fi prima tipografie din Moldova, \u00een timpul domniei lui Vasile Lupu (1634 \u2013 1653). \u00cen anul 1646 Mitropolitul Varlaam public\u0103 la Ia\u015fi \u201cCazania\u201d sau \u201cCarte rom\u00e2neasc\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103\u201d. Tot \u00een acest an apare primul cod de legi \u00een limba rom\u00e2na.
La 18 martie 1833, la Ia\u015fi s-a \u00eenfiin\u0163at prima societate \u015ftiin\u0163ific\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi anume Societatea de Medici \u015fi Naturali\u015fti. Sediul acesteia este \u00een casa Roset, cl\u0103direa \u00een care se g\u0103se\u015fte \u015fi Muzeul de Istorie Natural\u0103 din Ia\u015fi, muzeu \u00eenfiin\u0163at \u00een 1834.
\u00cen anul 1835 la Ia\u015fi este \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u201eAcademia Mih\u0103ilean\u0103\u201d, \u00een anul 1836 se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Conservatorul Filarmonic Dramatic din Ia\u015fi, iar \u00een anul 1860 este \u00eenfiin\u0163at\u0103 Universitatea \u201eAl. I. Cuza\u201d. Celebra tragedian\u0103 Agatha B\u00e2rsescu a fost una din profesoarele de la Conservatorul din Ia\u015fi.
\u00cen anul 1863 este constituit\u0103 Societatea cultural-literar\u0103 \u201eJunimea\u201d, \u00een cadrul c\u0103reia s-au afirmat cele mai mari personalit\u0103\u0163i ale culturii rom\u00e2ne\u015fti: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ion Creang\u0103, A.D. Xenopol, Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale \u015fi al\u0163ii.
\u00cen continuare Ia\u015fiul cunoa\u015fte o via\u0163\u0103 literar\u0103 efervescent\u0103, prin scriitorii care au tr\u0103it \u015fi au creat aici. Str\u0103zile ora\u015fului au fost str\u0103b\u0103tute de nume str\u0103lucite ale culturii rom\u00e2ne\u015fti cum sunt Mihai Eminescu, Ion Creang\u0103, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ionel Teodoreanu, Otilia Cazimir, George Top\u00e2rceanu, Nicolae Gane, Mihai Codreanu \u015fi al\u0163ii. Aici a tr\u0103it o mare parte a vie\u0163ii Mihai Sadoveanu \u015fi a compus o parte din opera sa, \u00een \u201ecastelul din Copou\u201d.<\/p>\n
[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=”1_2″ _builder_version=”3.19.4″ parallax=”off” parallax_method=”on”][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″]<\/p>\n
EDUCA\u021aIE<\/strong><\/h3>\n\u00cen ora\u015f, pe dealul Copoului, se afl\u0103 cea mai veche universitate din Rom\u00e2nia, Universitatea din Ia\u015fi, numit\u0103 azi \u015fi Universitatea \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d. \u00centemeiat\u0103 \u00een 1860 prin decret de c\u0103tre principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mih\u0103ilene, universitatea are ast\u0103zi 15 facult\u0103\u0163i, cu peste 40.000 de studen\u0163i. Cl\u0103direa principal\u0103, monument de arhitectur\u0103, a fost ridicat\u0103 \u00een 1896.<\/p>\n
Tot \u00een Ia\u015fi se afl\u0103 continuatoarea primei \u015fcoli superioare de inginerie din Rom\u00e2nia, Universitatea Tehnic\u0103 \u201eGh. Asachi\u201d, cu peste 15.000 de studen\u0163i, prima \u015fcoal\u0103 superioar\u0103 de muzic\u0103 din Rom\u00e2nia, Universitatea de Arte \u201eGeorge Enescu\u201d, Universitatea de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u201eGrigore T. Popa\u201d, Universitatea de \u015etiin\u0163e Agricole \u015fi Medicin\u0103 Veterinar\u0103 \u201eIon Ionescu de la Brad\u201d, Universitatea Petre Andrei.<\/p>\n
\u00cen Pia\u0163a Eminescu, \u00een perioada interbelic\u0103, s-a ridicat cl\u0103direa Funda\u0163iei Culturale Regale, ce ast\u0103zi g\u0103zduie\u015fte cea mai veche bibliotec\u0103 universitar\u0103 din \u0163ar\u0103, Biblioteca Central\u0103 Universitar\u0103 \u201eMihai Eminescu\u201d, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.<\/p>\n
Universitatea de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u201cGrigore T. Popa\u201d, \u00eenfiin\u0163at\u0103 la data de 30 septembrie 1879 \u00een cadrul Universit\u0103\u0163ii \u201cAl. I. Cuza\u201d (fondat\u0103 \u00een 26 octombrie 1860) are \u00een prezent 4 facult\u0103\u0163i: Facultatea de Medicin\u0103, Facultatea de Medicin\u0103 Dentar\u0103, Facultatea de Farmacie \u015fi Facultatea de Bioinginerie Medical\u0103, cu domenii de licen\u0163\u0103 \u00een s\u0103n\u0103tate, respectiv \u015ftiin\u0163e inginere\u015fti aplicate. Este considerat\u0103 una din cele mai prestigioase universit\u0103\u0163i de profil din Rom\u00e2nia cu statut multilingvistic. Organizeaz\u0103 \u015fi coordoneaz\u0103 preg\u0103tirea universitar\u0103 \u015fi postuniversitar\u0103, precum \u015fi cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi cooperarea na\u0163ional\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 din domeniul medico-farmaceutic.<\/p>\n
[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ia\u015fi este un ora\u015f al marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din \u021aic\u0103u). F\u0103ra \u00eendoial\u0103 Ia\u015ful reprezint\u0103 \u00een continuare capitala cultural\u0103 a \u0163\u0103rii.Ia\u015fiul a fost capital\u0103 \u00een perioada 1564-1859, una dintre cele dou\u0103 capitale ale Principatelor Unite \u00eentre 1859-1862 \u015fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"class_list":["post-367","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/367","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=367"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/367\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":580,"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/367\/revisions\/580"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=367"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
De-a lungul istoriei sale, ora\u015ful a fost martorul mai multor evenimente importante dintre care amintim:<\/p>\n
[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row _builder_version=”3.19.4″][et_pb_column type=”1_2″ _builder_version=”3.19.4″ parallax=”off” parallax_method=”on”][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″]<\/p>\n
VIA\u021aA CULTURAL\u0102<\/strong><\/h3>\nOdat\u0103 cu stabilirea capitalei Moldovei la Ia\u015fi, acesta cunoa\u015fte o dezvoltare accelerat\u0103 pe toate planurile, urban, comercial \u015fi cultural. Astfel \u00een secolul al XVI-lea, Despot Vod\u0103 inaugureaz\u0103 \u00een Ia\u015fi \u201c\u015ecoala latin\u0103 de la Cotnari\u201d, institu\u0163ie care a promovat studiile de latin\u0103 nu numai \u00een Ia\u015fi \u015fi \u00een \u00eentreaga Moldova, ci \u00een \u00eentreg spa\u0163iul rom\u00e2nesc.<\/p>\n
\u00cen anul 1641 la Ia\u015fi se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u201cAcademia Vasilian\u0103\u201d \u015fi prima tipografie din Moldova, \u00een timpul domniei lui Vasile Lupu (1634 \u2013 1653). \u00cen anul 1646 Mitropolitul Varlaam public\u0103 la Ia\u015fi \u201cCazania\u201d sau \u201cCarte rom\u00e2neasc\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103\u201d. Tot \u00een acest an apare primul cod de legi \u00een limba rom\u00e2na.
La 18 martie 1833, la Ia\u015fi s-a \u00eenfiin\u0163at prima societate \u015ftiin\u0163ific\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi anume Societatea de Medici \u015fi Naturali\u015fti. Sediul acesteia este \u00een casa Roset, cl\u0103direa \u00een care se g\u0103se\u015fte \u015fi Muzeul de Istorie Natural\u0103 din Ia\u015fi, muzeu \u00eenfiin\u0163at \u00een 1834.
\u00cen anul 1835 la Ia\u015fi este \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u201eAcademia Mih\u0103ilean\u0103\u201d, \u00een anul 1836 se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Conservatorul Filarmonic Dramatic din Ia\u015fi, iar \u00een anul 1860 este \u00eenfiin\u0163at\u0103 Universitatea \u201eAl. I. Cuza\u201d. Celebra tragedian\u0103 Agatha B\u00e2rsescu a fost una din profesoarele de la Conservatorul din Ia\u015fi.
\u00cen anul 1863 este constituit\u0103 Societatea cultural-literar\u0103 \u201eJunimea\u201d, \u00een cadrul c\u0103reia s-au afirmat cele mai mari personalit\u0103\u0163i ale culturii rom\u00e2ne\u015fti: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ion Creang\u0103, A.D. Xenopol, Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale \u015fi al\u0163ii.
\u00cen continuare Ia\u015fiul cunoa\u015fte o via\u0163\u0103 literar\u0103 efervescent\u0103, prin scriitorii care au tr\u0103it \u015fi au creat aici. Str\u0103zile ora\u015fului au fost str\u0103b\u0103tute de nume str\u0103lucite ale culturii rom\u00e2ne\u015fti cum sunt Mihai Eminescu, Ion Creang\u0103, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ionel Teodoreanu, Otilia Cazimir, George Top\u00e2rceanu, Nicolae Gane, Mihai Codreanu \u015fi al\u0163ii. Aici a tr\u0103it o mare parte a vie\u0163ii Mihai Sadoveanu \u015fi a compus o parte din opera sa, \u00een \u201ecastelul din Copou\u201d.<\/p>\n
[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=”1_2″ _builder_version=”3.19.4″ parallax=”off” parallax_method=”on”][et_pb_text _builder_version=”3.19.4″]<\/p>\n
EDUCA\u021aIE<\/strong><\/h3>\n\u00cen ora\u015f, pe dealul Copoului, se afl\u0103 cea mai veche universitate din Rom\u00e2nia, Universitatea din Ia\u015fi, numit\u0103 azi \u015fi Universitatea \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d. \u00centemeiat\u0103 \u00een 1860 prin decret de c\u0103tre principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mih\u0103ilene, universitatea are ast\u0103zi 15 facult\u0103\u0163i, cu peste 40.000 de studen\u0163i. Cl\u0103direa principal\u0103, monument de arhitectur\u0103, a fost ridicat\u0103 \u00een 1896.<\/p>\n
Tot \u00een Ia\u015fi se afl\u0103 continuatoarea primei \u015fcoli superioare de inginerie din Rom\u00e2nia, Universitatea Tehnic\u0103 \u201eGh. Asachi\u201d, cu peste 15.000 de studen\u0163i, prima \u015fcoal\u0103 superioar\u0103 de muzic\u0103 din Rom\u00e2nia, Universitatea de Arte \u201eGeorge Enescu\u201d, Universitatea de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u201eGrigore T. Popa\u201d, Universitatea de \u015etiin\u0163e Agricole \u015fi Medicin\u0103 Veterinar\u0103 \u201eIon Ionescu de la Brad\u201d, Universitatea Petre Andrei.<\/p>\n
\u00cen Pia\u0163a Eminescu, \u00een perioada interbelic\u0103, s-a ridicat cl\u0103direa Funda\u0163iei Culturale Regale, ce ast\u0103zi g\u0103zduie\u015fte cea mai veche bibliotec\u0103 universitar\u0103 din \u0163ar\u0103, Biblioteca Central\u0103 Universitar\u0103 \u201eMihai Eminescu\u201d, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.<\/p>\n
Universitatea de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u201cGrigore T. Popa\u201d, \u00eenfiin\u0163at\u0103 la data de 30 septembrie 1879 \u00een cadrul Universit\u0103\u0163ii \u201cAl. I. Cuza\u201d (fondat\u0103 \u00een 26 octombrie 1860) are \u00een prezent 4 facult\u0103\u0163i: Facultatea de Medicin\u0103, Facultatea de Medicin\u0103 Dentar\u0103, Facultatea de Farmacie \u015fi Facultatea de Bioinginerie Medical\u0103, cu domenii de licen\u0163\u0103 \u00een s\u0103n\u0103tate, respectiv \u015ftiin\u0163e inginere\u015fti aplicate. Este considerat\u0103 una din cele mai prestigioase universit\u0103\u0163i de profil din Rom\u00e2nia cu statut multilingvistic. Organizeaz\u0103 \u015fi coordoneaz\u0103 preg\u0103tirea universitar\u0103 \u015fi postuniversitar\u0103, precum \u015fi cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi cooperarea na\u0163ional\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 din domeniul medico-farmaceutic.<\/p>\n
[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ia\u015fi este un ora\u015f al marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din \u021aic\u0103u). F\u0103ra \u00eendoial\u0103 Ia\u015ful reprezint\u0103 \u00een continuare capitala cultural\u0103 a \u0163\u0103rii.Ia\u015fiul a fost capital\u0103 \u00een perioada 1564-1859, una dintre cele dou\u0103 capitale ale Principatelor Unite \u00eentre 1859-1862 \u015fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"class_list":["post-367","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/367","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=367"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/367\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":580,"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/367\/revisions\/580"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=367"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
La 18 martie 1833, la Ia\u015fi s-a \u00eenfiin\u0163at prima societate \u015ftiin\u0163ific\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi anume Societatea de Medici \u015fi Naturali\u015fti. Sediul acesteia este \u00een casa Roset, cl\u0103direa \u00een care se g\u0103se\u015fte \u015fi Muzeul de Istorie Natural\u0103 din Ia\u015fi, muzeu \u00eenfiin\u0163at \u00een 1834.
\u00cen anul 1835 la Ia\u015fi este \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u201eAcademia Mih\u0103ilean\u0103\u201d, \u00een anul 1836 se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Conservatorul Filarmonic Dramatic din Ia\u015fi, iar \u00een anul 1860 este \u00eenfiin\u0163at\u0103 Universitatea \u201eAl. I. Cuza\u201d. Celebra tragedian\u0103 Agatha B\u00e2rsescu a fost una din profesoarele de la Conservatorul din Ia\u015fi.
\u00cen anul 1863 este constituit\u0103 Societatea cultural-literar\u0103 \u201eJunimea\u201d, \u00een cadrul c\u0103reia s-au afirmat cele mai mari personalit\u0103\u0163i ale culturii rom\u00e2ne\u015fti: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ion Creang\u0103, A.D. Xenopol, Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale \u015fi al\u0163ii.
\u00cen continuare Ia\u015fiul cunoa\u015fte o via\u0163\u0103 literar\u0103 efervescent\u0103, prin scriitorii care au tr\u0103it \u015fi au creat aici. Str\u0103zile ora\u015fului au fost str\u0103b\u0103tute de nume str\u0103lucite ale culturii rom\u00e2ne\u015fti cum sunt Mihai Eminescu, Ion Creang\u0103, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ionel Teodoreanu, Otilia Cazimir, George Top\u00e2rceanu, Nicolae Gane, Mihai Codreanu \u015fi al\u0163ii. Aici a tr\u0103it o mare parte a vie\u0163ii Mihai Sadoveanu \u015fi a compus o parte din opera sa, \u00een \u201ecastelul din Copou\u201d.<\/p>\n
\u00cen ora\u015f, pe dealul Copoului, se afl\u0103 cea mai veche universitate din Rom\u00e2nia, Universitatea din Ia\u015fi, numit\u0103 azi \u015fi Universitatea \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d. \u00centemeiat\u0103 \u00een 1860 prin decret de c\u0103tre principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mih\u0103ilene, universitatea are ast\u0103zi 15 facult\u0103\u0163i, cu peste 40.000 de studen\u0163i. Cl\u0103direa principal\u0103, monument de arhitectur\u0103, a fost ridicat\u0103 \u00een 1896.<\/p>\n
Tot \u00een Ia\u015fi se afl\u0103 continuatoarea primei \u015fcoli superioare de inginerie din Rom\u00e2nia, Universitatea Tehnic\u0103 \u201eGh. Asachi\u201d, cu peste 15.000 de studen\u0163i, prima \u015fcoal\u0103 superioar\u0103 de muzic\u0103 din Rom\u00e2nia, Universitatea de Arte \u201eGeorge Enescu\u201d, Universitatea de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u201eGrigore T. Popa\u201d, Universitatea de \u015etiin\u0163e Agricole \u015fi Medicin\u0103 Veterinar\u0103 \u201eIon Ionescu de la Brad\u201d, Universitatea Petre Andrei.<\/p>\n
\u00cen Pia\u0163a Eminescu, \u00een perioada interbelic\u0103, s-a ridicat cl\u0103direa Funda\u0163iei Culturale Regale, ce ast\u0103zi g\u0103zduie\u015fte cea mai veche bibliotec\u0103 universitar\u0103 din \u0163ar\u0103, Biblioteca Central\u0103 Universitar\u0103 \u201eMihai Eminescu\u201d, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.<\/p>\n
Universitatea de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u201cGrigore T. Popa\u201d, \u00eenfiin\u0163at\u0103 la data de 30 septembrie 1879 \u00een cadrul Universit\u0103\u0163ii \u201cAl. I. Cuza\u201d (fondat\u0103 \u00een 26 octombrie 1860) are \u00een prezent 4 facult\u0103\u0163i: Facultatea de Medicin\u0103, Facultatea de Medicin\u0103 Dentar\u0103, Facultatea de Farmacie \u015fi Facultatea de Bioinginerie Medical\u0103, cu domenii de licen\u0163\u0103 \u00een s\u0103n\u0103tate, respectiv \u015ftiin\u0163e inginere\u015fti aplicate. Este considerat\u0103 una din cele mai prestigioase universit\u0103\u0163i de profil din Rom\u00e2nia cu statut multilingvistic. Organizeaz\u0103 \u015fi coordoneaz\u0103 preg\u0103tirea universitar\u0103 \u015fi postuniversitar\u0103, precum \u015fi cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi cooperarea na\u0163ional\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 din domeniul medico-farmaceutic.<\/p>\n
[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ia\u015fi este un ora\u015f al marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din \u021aic\u0103u). F\u0103ra \u00eendoial\u0103 Ia\u015ful reprezint\u0103 \u00een continuare capitala cultural\u0103 a \u0163\u0103rii.Ia\u015fiul a fost capital\u0103 \u00een perioada 1564-1859, una dintre cele dou\u0103 capitale ale Principatelor Unite \u00eentre 1859-1862 \u015fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"class_list":["post-367","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/367","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=367"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/367\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":580,"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/367\/revisions\/580"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=367"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}