{"id":378,"date":"2019-01-18T14:38:57","date_gmt":"2019-01-18T14:38:57","guid":{"rendered":"https:\/\/primaderma.ro\/2019\/?page_id=378"},"modified":"2019-01-28T10:44:06","modified_gmt":"2019-01-28T10:44:06","slug":"date-istorice","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/date-istorice\/","title":{"rendered":"Date istorice"},"content":{"rendered":"<p>[et_pb_section fb_built=&#8221;1&#8243; _builder_version=&#8221;3.19.4&#8243;][et_pb_row _builder_version=&#8221;3.19.4&#8243;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;3.19.4&#8243; parallax=&#8221;off&#8221; parallax_method=&#8221;on&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;3.19.4&#8243;]<\/p>\n<p>Ora\u015ful Ia\u015fi a fost men\u0163ionat pentru prima oar\u0103 \u00eentr-un privilegiu comercial emis \u00een 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totu\u015fi, deoarece existau cl\u0103diri mai vechi de aceast\u0103 dat\u0103 (spre exemplu presupusa Biseric\u0103 armean\u0103 costruit\u0103 \u00een 1395), se crede c\u0103 ora\u015ful este mult mai vechi, cel pu\u0163in cu c\u00e2teva decenii, de aceast\u0103 dat\u0103.<br \/> \u00cen 1564, domnitorul Alexandru L\u0103pu\u015fneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. \u00cen 1640, Vasile Lupu a \u00eenfiin\u0163at aici prima \u015fcoal\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi o tipografie \u00een biserica Trei Ierarhi. \u00cen 1643, prima carte tip\u0103rit\u0103 \u00een Moldova a ap\u0103rut la Ia\u015fi.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/Iasi-vechi.jpg\" width=\"700\" height=\"440\" alt=\"\" class=\"wp-image-662 alignright size-full\" \/><\/p>\n<p>Ora\u015ful a fost incendiat de t\u0103tari \u00een 1513, de otomani \u00een 1538, \u015fi de ru\u015fi \u00een 1686. \u00cen 1734, a fost afectat de o epidemie.<\/p>\n<p>Prin Pacea de la Ia\u015fi, cel de-al \u015faselea r\u0103zboi ruso-turc a luat sf\u00e2r\u015fit \u00een 1792. \u00cen 1822, turcii au luat cu asalt ora\u015ful, pentru a potoli revolu\u0163ionarii greci ai Eteriei, condu\u015fi de Alexandru Ipsilanti.<br \/> \u00centre 1565 \u015fi 1859, ora\u015ful a fost capitala Moldovei, apoi, \u00eentre 1859 \u015fi 1862, at\u00e2t Ia\u015fi c\u00e2t \u015fi Bucure\u015fti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei \u015fi Valahiei. \u00cen 1862, c\u00e2nd uniunea celor dou\u0103 principate a devenit deplin\u0103, sub numele de Rom\u00e2nia, capitala \u0163\u0103rii a fost stabilit\u0103 la Bucure\u015fti. Pentru a compensa pierderile provocate ora\u015fului \u00een 1861, prin schimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei ora\u015fului, dar acest lucru nu s-a \u00eent\u00e2mplat niciodat\u0103.<br \/> Dup\u0103 1860, cl\u0103dirile de lemn \u015fi chirpici au fost \u00eenlocuite treptat de cele din piatr\u0103 \u015fi caramid\u0103, \u015fi re\u0163eaua de str\u0103zi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul Na\u0163ional sau Universitatea \u201cAl.I. Cuza\u201d.<\/p>\n<p>\u00cen timpul primului r\u0103zboi mondial, pentru doi ani, Ia\u015fi a fost capitala Rom\u00e2niei neocupate, dup\u0103 ce Bucure\u015fti a c\u0103zut \u00een m\u00e2inile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. \u00cen noiembrie 1918, capitala a redevenit ora\u015fului Bucure\u015fti.<\/p>\n<p>Al doilea r\u0103zboi mondial a reprezentat o perioad\u0103 neagr\u0103 \u00een istoria ie\u015fean\u0103. \u00cen timpul regimului Antonescu, Pogromul de la Ia\u015fi din 27-29 iunie 1941 a fost printre cele mai grave evenimente de acest fel din lume, prea pu\u0163in cunoscut ie\u015fenilor \u00een\u015fi\u015fi at\u00e2t \u00eenainte, c\u00e2t \u015fi dup\u0103 Revolu\u0163ia rom\u00e2n\u0103 din 1989. \u00cen mai 1944, ora\u015ful a fost scena unor lupte grele \u00eentre for\u0163ele rom\u00e2no-germane \u015fi Armata ro\u015fie, zile \u00een care o mare parte din zonele istorice ale ora\u015fului a fost distrus\u0103.<\/p>\n<p>Faimoasa divizie de elit\u0103 Panzergrenadier \u201eGro\u00dfdeutschland\u201d a ob\u0163inut o victorie important\u0103 asupra sovieticilor la B\u0103t\u0103lia de la T\u00e2rgu Frumos, \u00een apropiere de Ia\u015fi. \u00cen iulie, Ia\u015ful era ocupat de for\u0163ele staliniste.<\/p>\n<p>\u00cen perioada postbelic\u0103 ora\u015ful a continuat s\u0103 se dezvolte, construindu-se noi cartiere \u015fi \u00eentreprinderi industriale. Dup\u0103 c\u0103derea comunismului, ora\u015ful a r\u0103mas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic, dup\u01ce Bucure\u015fti.<\/p>\n<p>Ia\u015ful ar putea ob\u0163ine titlul de \u201cora\u015f ini\u0163iator al Revolu\u0163iei din decembrie 1989\u201d, prin ordonan\u0163a guvernamental\u0103, \u00een 14 decembrie \u201989 mai mul\u0163i ie\u015feni fiind aresta\u0163i de securitate pentru c\u0103 organizaser\u0103 o manifesta\u0163ie impotriva regimului comunist. Semnalul revoltei trebuia s\u0103 fie dat de clopotele Mitropoliei. Planul revolu\u0163ionarilor a fost \u00eens\u0103 aflat de Securitate. La momentul fixat, Pia\u0163a Unirii era strict supravegheat\u0103 de mili\u0163ieni \u015fi securi\u015fti \u00een civil, care au \u00eempiedicat orice manifesta\u0163ie, iar membrii Frontului Popular au fost aresta\u0163i. Ei au fost elibera\u0163i c\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, \u00een 22 decembrie 1989.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ora\u015ful Ia\u015fi a fost men\u0163ionat pentru prima oar\u0103 \u00eentr-un privilegiu comercial emis \u00een 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totu\u015fi, deoarece existau cl\u0103diri mai vechi de aceast\u0103 dat\u0103 (spre exemplu presupusa Biseric\u0103 armean\u0103 costruit\u0103 \u00een 1395), se crede c\u0103 ora\u015ful este mult mai vechi, cel pu\u0163in cu c\u00e2teva decenii, de aceast\u0103 dat\u0103. \u00cen 1564, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"class_list":["post-378","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/378","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=378"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/378\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":383,"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/378\/revisions\/383"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pdi.ro\/2019\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=378"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}