Prof. Dr. Ancuceanu Robert

Prof. Dr. Ancuceanu Robert
U.M.F. “Carol Davila”, Bucureşti

Psoriazisul indus medicamentos – certitudini și necunoscute
Autori: R. Ancuceanu, Mihaela Dinu

Introducere: Psoriazisul este o afecțiune inflamatorie complexă, caracterizată prin alterarea homeostaziei epidermice, manifestată prin hiperpoliferare și tulburări ale diferențierii keratinocitelor. O serie de factori care pot declanșa sau agrava psoriazisul au fost identificați în literatura medicală, printre care și unele medicamente. Care sunt medicamentele care au fost asociate cu inducerea sau agravarea psoriazisului?
Materiale și metode: S-au analizat toate rezumatele caracteristicilor produsului (RCP) din “electronic medicines compendium” (https://www.medicines.org.uk/emc/) care conțin termenul „psoriazis“ și s-au identificat medicamentele pentru care există atenționări, precauții sau contraindicații referitoare la posibila declanșare sau agravare a afecțiunii. S-a realizat şi o interogare computerizată Medline în același scop.
Rezultate și discuții: S-au identificat 47 de medicamente pentru care RCP-ul informează asupra posibilității de inducere sau agravare a psoriazisului. Cele mai mari clase terapeutice sunt reprezentate de beta-blocante (15 molecule), inhibitorii enzimei de conversie (6 molecule), interferoni (3 molecule) și un mic număr de şapte anticorpi monoclonali (avelumab, cemiplimab, golimumab, ipilimumab, nivolumab, pembrolizumab, ustekinumab). Literatura științifică publicată indică mai multe alte medicamente care au fost asociate cu psoriazisul indus medicamentos, chiar dacă acestea nu sunt incluse în RCP (de exemplu există cel puțin 14 rapoarte care asociază blocanții receptorilor angiotensinei cu psoriazisul, plus 89 de rapoarte identificate în baza de date privind farmacovigilența din Franța). Alte medicamente al căror RCP nu include informații despre psoriazisul indus medicamentos, dar menționate în literatură, includ sunitinib, sorafenib, panitumumab, cetuximab ș.a.
Concluzii: pentru medicul curant (și pentru pacienți) este importantă cunoașterea (co)medicației care ar putea declanșa sau agrava psoriazisul, iar informațiile din RCP nu sunt întotdeauna suficiente.

Drug-induced psoriasis – certainties and unknowns
Authors: R. Ancuceanu, Mihaela Dinu

Introduction: Psoriasis is a complex, chronic inflammatory autoimmune disease, characterized by changes in epidermal homeostasis. A series of factors that can trigger or aggravate psoriasis have been identified in the medical literature, among which a number of medicinal products. What are the drugs associated with inducing or aggravating psoriasis?
Materials and methods: Summary of product characteristics (SmPCs) from the “electronic medicines compendium” (https://www.medicines.org.uk/emc/) containing the „psoriasis“ term were analysed and the medicines for which there warnings and precautions are available referring to the possible triggering or aggravation of the disease. A Medline computerized search was performed for the same purpose.
Results and discussions: 47 medicinal products were identified for which the SmPC informs on the possibility of inducing or aggravating psoriasis. The largest therapeutic classes are represented by beta-blockers (15 molecules), ACE inhibitors (6 molecules), interferons (3 molecules), and seven monoclonal antibodies (avelumab, cemiplimab, golimumab, ipilimumab, nivolumab, pembrolizumab, ustekinumab). The published scientific literature indicates more medicinal products associated with drug induced psoriasis, although they are not included in the SmPC (for instance there are at least published 14 reports associating the angiotensin receptor blockers with psoriasis, plus 89 reports identified in the French pharmacovigilance databse). Other medicines for which the SmPC does not include drug induced psoriasis, but discussed in the literature, include sunitinib, sorafenib, panitumumab, cetuximab ș.a.
Conclusions: for the treating physician (and for the patients) it is important to know the (co)medications that could trigger or aggravate psoriasis, and the information from SmPC may not be always sufficient.

Scurt CV

Robert Ancuceanu este profesor în cadrul Facultăţii de Farmacie din Bucureşti, unde predă Biologie celulară și moleculară și Botanică farmaceutică și ocupă funcția de prodecan pe probleme de învățământ universitar de licență și master. Având un doctorat în farmacie, un masterat în biostatistică şi licenţă în drept, a lucrat în diferite domenii farmaceutice, de la cel academic la cel industrial şi în cadrul autorităţilor de reglementare. A fost director general al Direcţiei Generale Farmaceutice şi Aparatură Medicală din Ministerul Sănătăţii şi Vicepreşedinte al Agenţie Naţionale a Medicamentului. A fost membru al Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman (CHMP) şi al Comitetului Pediatric (PDCO) şi membru altern (supleant) al Comitetului pentru Medicamente pe bază de Plante din cadrul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA), precum şi membru în mai multe comitete sau grupuri de lucru din domeniul farmaceutic. A publicat 47 articole ştiinţifice, este autor a două cărţi şi co-autor la alte patru. Pe lângă interesul său larg pentru toate aspectele domeniului farmaceutic, Robert se consideră un renascentist întârziat, fiind interesat şi de drept, istorie, muzică, biostatistică, sociologie şi literatură.

Fig. 1