Conf. Dr. Cristodor Patricia

Conf. Dr. Cristodor Patricia
Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” Timișoara

Stilul de viață și alergiile pediatrice
Autori: Cristodor Patricia1, I. Hâncu2, L.N. Ilinca1, Iasmina-Maria Hâncu1

1U.M.F. “Victor Babeș” Timișoara, Romania
2SCUCPRA București, Romania

Cuvinte cheie: alergii, microbiom, fereastră de oportunitate, vaccinări, alimente toxice/alergizante

Alergiile reprezintă un grup de dermatoze predispoziţionale caracterizate printr-o reactivitate tisulară alterată, dezvoltată în urma contactului organismului cu antigene variate, care determină manifestări cutanate, respiratorii, cardiace, renale, oftalmologice, nervoase, psihiatrice, locomotorii. Numărul alergiilor s-a triplat în ultimii 20 de ani, mai ales în țările dezvoltate. Pentru explicarea acestei situații s-au emis ipotezele: a igienei (care sugerează că igiena excesivă limitează și expunerea la microorganismele benefice rezultând astfel un microbiom mai sărac și mai puțin diversificat), a creșterii numărului de vaccinări (prin aport de proteine străine, mimetism molecular etc) și a alimentației bogate în proteine alimentare toxice/alergizante (GMO). Un microbiomul sănătos previne contaminarea cu specii patogene, sintetizează bacteriocine, previne disconfortul abdominal și flatulența, contribuie la formarea bolului fecal, facilitează tranzitul intestinal, sintetizează vitamina B12 și modulează sistemul imun. Se pare că simbioza reciproc avantajoasă între organism și microbiom se construiește în cadrul unei ferestre de oportunitate situată undeva în prima copilărie, începând cu nașterea. Microbiomul poate constitui o țintă terapeutică în bolile inflamatorii și alergice. Stilul de viață dictează microbiomul. Consumul crescut de glucide sau lipide, săruri, aportul scăzut de fibre, stresul, absența exercițiului fizic, îl modifică, determinând apariția inflamației și alergiilor. Abordarea terapeutică a alergiilor presupune eliminarea alergenilor și adoptarea unei atitudini proactive: însușirea unei diete antiinflamatorii, fortificarea sistemului imun, exerciții fizice, echilibrarea sistemului nervos, aport de grăsimi Omega-3, optimizarea nivelului de vitamină E, consumul de probiotice.

Lifestyle and pediatric allergies
Autori: Cristodor Patricia1, I. Hâncu2, L.N. Ilinca1, Iasmina-Maria Hâncu1

1U.M.Ph. “Victor Babeș” Timisoara, Romania
2SCUCPRA Bucharest, Romania

Keywords: allergy, microbiome, Window of opportunity,vaccines, toxic/allergizing foods

Allergies are a grup of predisposing dermatoses characterized by an altered tissular reactivity, developed following the body’s contact with various antigens, which lead to cutaneous, respiratory, cardiac, renal, oftalmological, nervous, psychiatric, locomotor manifestations. The number of allergies trippled during the last 20 years, especially in the developed countries. The hygiene hypothesis (suggesting that excessive hygiene also limits the exposure to beneficial microorganisms resulting in a scarce and poorly diversified microbiome), as well as the increased number of vaccinations (by foreign protein intake, mollecular mimicry etc) and the consumption of foods rich in toxic/allergizing proteins (GMO) try to explain this phenomenon. A healthy microbiome prevents the contamination with pathogen species, synthesises bacteriocines, prevents abdominal discomfort and flatulence, contributes to fecal bolus, easies the intestinal transit, synthesises vitamin B12 and modulates the immune system. It seems that the mutually beneficial symbiosis between the organism and the microbiome is built within a window of opportunity located somewhere in early childhood, starting with birth. The microbiome may represent a therapeutic target in inflammatory and allergic diseases. Our lifestyle dictates the microbiome. It can be changed by an increased intake of glucids, lipids, salts, or by a low intake of fibers, stress, lack of exercise, which lead to inflammation and allergies. The therapeutic approach to allergies involves elimination of allergens and adopting a proactive attitude: the use of an antiinflamatory diet, strengthening the immune system, exercise, balancing the nervous system, regular Omega-3 lipids intake, vitamin E optimization, probiotics.

Scurt CV

Experiență profesională:
2008-prezent
Universitatea de Medicină şi Farmacie Timişoara, Piaţa E. Murgu 2, Timişoara

Educaţie şi formare:

Martie 2018
– Specialist course EADV– Intermediate advanced surgery (Modena)
Iunie 2017
– Specialist course EADV Surgery of the nails (Atena)

Septembrie 2010-iunie 2011
Formator in dermatocosmetologie:
Peelingurile chimice
Microdermabraziunea
Utilizarea toxinei botulinice
Utilizarea substanțelor filler în scopul refacerii volumelor faciale
Utilizarea surselor de lumină inteligentă (lasere, terapie fotodinamică, terapia cu LED-uri)
Tratamentul dermatocosmetic al diferitelor afecțiuni dermatologice (acnee, rozacee, melasmă, leziuni
vasculare, pigmentare, premaligne, maligne sau benigne, cicatrice, hipertricoză, leziuni induse viral,
hiperhidroză, fotoîmbătrânirea)
Spitalul Clinic Colentina – Cursul de formare de formatori in domeniul dermato-cosmetologiei, in cadrul
Proiectului de Training International pentru medici romani

Octombrie 2006-august 2007:
10 module ce acoperă întregul domeniu al dermatoscopiei.
Examinare finală cuprinzând:
Diploma_Examination_Part_1 (theory) 60 questions – theory
Diploma_Examination_Part_2 (cases) 60 questions – cases 1- 60
Diploma_Examination_Part_3 (cases) 60 questions – cases 61 – 120
Diploma_Examination_Part_4 Case presentations 1 – 20
Medical University of Graz, Department of Dermatology (Austria)