Prof. Dr. Tuță Liliana Lili

Prof. Dr. Tuță Liliana Lili
Facultatea de Medicină, Universitatea Ovidius Constanța, România

Impactul afectării renale asupra evoluției și terapiei bolilor de țesut conjunctiv
Liliana-Ana Tuță1, Claudia Mihailov¹, Emma Gheorghe2
1Departamentul Discipline Clinice Medicale, Facultatea de Medicină, Universitatea Ovidius Constanța, România
2Departamentul Discipline Preclinice, Facultatea de Medicină, Universitatea “Ovidius” Constanța, România

Cuvinte cheie: afectare renală, boli de țesut conjunctiv, puncție renală, lupus eritematos sistemic, boala mixtă de țesut conjunctiv

Afectarea renală este frecvent semnalată în bolile țesutului conjunctiv, sub forma unei mari varietăți de leziuni glomerulare, tubulointerstitiale, vasculare sau mixte ale rinichiului, decelabile la puncția-biopsie renală. Cu toate acestea, informațiile, chiar și cele mai recente sunt limitate cu privire la leziunile renale în bolile țesutului conjunctiv, cu excepția lupusului eritematos sistemic (LES).
În prima parte a prezentării vom trece în revistă afectarea renală în bolile autoimune ale țesutului conjunctiv: lupus eritematos sistemic, artrită reumatoidă, scleroză sistemică, sindrom Sjögren, polimiozită/dermatomiozită, dar și boala mixtă de țesut conjunctiv. Subliniem faptul că manifestările renale pot fi foarte variabile: de la hematurie microscopică și/sau proteinurie asimptomatică, până la sindrom nefritic/nefrotic sau vasculită rapid progresivă.
Deseori, afectarea renală este determinată de tratamentul bolii de țesut conjunctiv și poate reprezenta o cauză majoră de morbiditate și mortalitate. De aceea, este important ca dermatologii, reumatologii și nefrologii să monitorizeze și să ajusteze terapia acestor pacienți, în echipă multidisciplinară, știind faptul că disfuncția renală poate apare în contextul bolii autoimune primare sau este o consecință a farmacoterapiei sale. În ambele situații, apariția bolii cronice de rinichi impune, de multe ori, ajustarea dozelor medicamentoase și chiar îngustarea spectrului terapeutic, cu impact negativ asupra prognosticului pacientului, cât și asupra speranței și calității vieții acestuia.

Impact of kidney dysfunction in connective tissue diseases
Liliana-Ana Tuță1, Claudia Mihailov¹, Emma Gheorghe2
1Department of Medical Clinical Disciplines, Faculty of Medicine, Ovidius University Constanța, Romania
2Department of Preclinical Disciplines, Faculty of Medicine, Ovidius University Constanța, Romania

Keywords: renal involvement, connective tissue disease, renal biopsy, systemic lupus erythematosus, mixed connective tissue disease

Renal impairment is frequently reported in connective tissue diseases, in the form of a wide variety of glomerular, tubulointerstitial, vascular or mixed kidney lesions, detectable by kidney biopsy. However, even the most recent information is limited on kidney damage in connective tissue diseases, excepting systemic lupus erythematosus (SLE).
In the first part of our presentation, we will review the involvement of the kidneys in autoimmune connective tissue diseases: systemic lupus erythematosus, rheumatoid arthritis, systemic sclerosis, Sjögren’s syndrome, polymyositis/dermatomyositis and mixed connective tissue disease (MCTD). We emphasize that the renal manifestations can be very variable: from microscopic hematuria and/or asymptomatic proteinuria, to nephritic/nephrotic syndrome or rapidly progressive vasculitis.
Frequently, kidney damage is caused by the treatment of connective tissue disease itself and can be a major cause of morbidity and mortality. Therefore, it is important that dermatologists, rheumatologists and nephrologists monitor and adjust the therapy of these patients in a multidisciplinary team, knowing that renal dysfunction may occur in the context of primary autoimmune disease or is a consequence of its pharmacotherapy. In both cases, the onset of chronic kidney disease often requires adjustment of drug doses and even narrowing of the therapeutic spectrum, with a negative impact on the patient’s prognosis, as well as on his life expectancy and quality of life.

Scurt CV

Prof. Univ. Dr. Habil.
Medic primar medicină internă si nefrologie
Doctor în medicină
Medic-șef Secție Clinică Nefrologie Spital Clinic Județean de Urgență Constanța
Președintele Comisiei de Nefrologie a Ministerului Sănătății (2019- prezent)

Afiliere profesională:
Societatea Română de Nefrologie (SRN)- Președinte SRN (2017-2019)
Societatea Română de Medicină Internă (SRMI)
Asociația Europeană de Nefrologie, Dializă și Transplant renal (ERA-ADTA)
Societatea Internațională de Nefrologie (ISN)
Societatea Americană de Nefrologie (ASN)