Conf. Dr. Popa Cristina

Conf. Univ. Dr. Popa Cristina
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

Leziuni mucozale orale la pacienții simptomatici cu COVID-19: clasificare, caracteristici clinice, prezentări de cazuri
Autor: Cristina Popa

Cuvinte cheie: COVID-19, manifestări orale, SARS-CoV-2

Spectrul clinic al infecțiilor SARS- CoV-2 variază de la o infecție asimptomatică la manifestări clinice grave și chiar exitus.Tabloul manifestărilor clinice generale, ce apar după o perioadă de incubație de aproximativ 5 zile, este dominat de febră, tuse, dureri musculare, cefalee, congestie nazală și faringiană, diaree, voma, leziuni cutanate.
Semnificația și fiziopatologia manifestărilor orale nu au fost stabilite în mod clar în progresia clinică sau în evoluția infecției. Simptomele orale nu sunt descrise frecvent în studiile clinice COVID-19. În acest context gama afectărilor orale a fost considerată un subiect actual, de larg interes. Având în vedere numărul mic de studii raportate, modificările gustului sunt totuși, cele mai răspândite manifestări orale întâlnite. Subtipurile tulburărilor de gust aparute frecvent au fost reprezentate de disgeuzie, hipogeuzie și ageuzie.
Au fost raportate și leziuni veziculo-buloase și maculare la nivelul mucoasei orale la pacienții pozitivi pentru infecția cu SARS-CoV-2. Leziunile oportuniste infecțioase (fungice, virale și bacteriene) și leziunile autoimune și inflamatorii (stomatită, gingivită) au fost considerate și ele afectări observate la nivelul mucoasei cavității orale, la fel ca și tulburările glandelor salivare.
În concluzie, infecția cu SARS-CoV-2 poate duce la manifestări orale cu diverse afectări clinice, care probabil susțin ipoteza formării trombilor și a vasculitei; cu toate acestea, avem nevoie de mai multe dovezi și o urmărire pe termen lung a pacienților, pentru a stabili cu precizie semnificația afectării mucoasei orale în boala COVID-19.

Oral mucosal lesions in symptomatic patients with COVID-19: classification, clinical characteristics, cases
Autor: Cristina Popa

Keywords: COVID-19, oral manifestations, SARS-CoV-2

Clinical spectrum of SARS-CoV-2 infections varies from asymptomatic infections to severe clinical manifestations, and even exitus. The general presentation of general clinical manifestations, which appear after about five-day incubation period, is dominated by fever, cough, muscle pain, headache, nasal and pharyngeal congestion, diarrhoea, vomiting, skin lesions.
Significance and pathophysiology of oral manifestations have not been clearly established in the clinical progression or evolution of this infection. It is not common for the COVID-19 clinical trials to describe clearly the oral symptoms of the infection. Therefore, the range of oral conditions has been viewed as a highly relevant topic. Due to the limited number of reported studies, the most widespread oral manifestations comprise alteration in taste. The most common subtypes of taste disorders include dysgeusia, hypogeusia and ageusia.
Also, studies report vesiculobullous and macular lesions in the oral mucosa in patients tested positive for SARS-CoV-2 infection. Both the opportunistic infectious (fungal, viral and bacterial) and the inflammatory lesions ((stomatitis, gingivitis), as well as the salivary glands disorders, have been noted as impairments observed in the oral mucosa.
In conclusion, SARS-CoV-2 infection can lead to oral manifestations with various clinical impairments that could support the hypothesis of thrombus formation and vasculitis; however, more evidence and long-term follow-up of patients is needed to establish the accurate significance of oral mucosa impairment for COVID-19 disease.

Scurt CV

În prezent sunt conferențiar universitar la Disciplina Medicină orală. Dermatologie orală din cadrul Facultății de Medicină Dentară a Universității de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi și coordonator de activitate didactică. În cele peste trei decenii de la absolvirea Facultății de Stomatologie am încercat să-mi formez o viziune proprie asupra pacientului. Alături de specializările în chirurgie orală și maxilo-facială, implantologie, reabilitare parodontală, medicină orală și de teza de doctorat – care a făcut puntea interdisciplinară cu virusologia, am fost preocupată de dezvoltarea unor proiecte creative în mediul academic, având convingerea că inovația trebuie să fie o parte integrantă a educației. Axarea trans, inter și multidisciplinară în context educațional m-a făcut să observ că, ulterior, absolvenții abordează cu un grad sporit de competență satisfacerea nevoilor din sfera sănătății orale a pacienților. Articolele, cărțile, conferințele sau workshop-urile pe care le-am redactat și respectiv, la care am participat au vizat situarea medicului stomatolog ca membru al unei echipe eficiente. Interacțiunea cu specialiștii din spațiul european, precum și diversele cursuri absolvite m-au făcut să analizez pacientul dintr-o dublă perspectivă: a privirii dinspre interior (cavitatea orală) spre exterior, dar și dinspre exterior înspre interior. Medicina orală redă pacientului capacitatea de a comunica cu semenul, de calitatea diagnosticării și tratării depinzând astfel unul dintre cele mai importante instrumente de interacțiune umană.