Prof. Dr. Tatu Alin Laurențiu

Prof. Dr. Tatu Alin Laurențiu
Facultatea de Medicină şi Farmacie din Galaţi, România

Profilul in vivo prin Microscopie Confocala de Reflectanta si Tomografie in Coerenta optica al unei trăsături particulare ce caracterizează carcinomul bazocelular – separarea tumoră-stromă

Autori: Elena Niculet1,2, Florin Bujoreanu2,3, Diana Sabina Radaschin2,3,4, Andra Gherghi2,3, Simona Ioana Silion3, Alin Laurentiu Tatu2,4,5

1Departmentul de Științe Morfologice și Funcționale, Facultatea de Medicină și Farmacie, Universitatea “Dunărea de Jos”, Galați, România
2Centrul Integrat Multidisciplinar de Cercetare de Interfata Dermatologica – CIM-CID, Universitatea “Dunărea de Jos”, Galați, România
3Departamentul de Dermatologie și Venerologie, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Cuvioasa Parascheva”, Galați, România
4Departamentul Clinic Medical, Facultatea de Medicină și Farmacie, Universitatea “Dunărea de Jos”, Galați, România

Cuvinte cheie: carcinomul bazocelular, trăsături structurale de agresivitate, fantă, separație, tomografia de coerență optică, microscopia confocală de reflexie, morfopatologie

Carcinomul bazocelular este o tumoră malignă cutanată bine documentată în ceea ce privește trăsăturile clinice, aspectele morfopatologice, factorii de prognostic și opțiunile terapeutice. Cercetarea medicală contemporană beneficiază de modalități inovative de diagnostic și investigație a acestor tumori, utilizând tomografia de coerență optică și microscopia confocală de reflexie în scopul identificării unor fațete noi ale carcinomului bazocelular. Datorită acestor două tehnici este posibilă examinarea in vivo a profunzimii invaziei, a marginilor proliferării tumorale anterior exciziei chirurgicale a acesteia, răspunsul tumorii la tratamentul non-invaziv, precum și profilul vascular ce caracterizeaza tumora. De asemenea, prin utilizarea acestor două tehnici de examinare s-a descoperit un aspect particular al carcinomului bazocelular: fanta sau artefactul de separare dintre cuiburile tumorale și stroma înconjurătoare, despre care s-a crezut ca este un artefact, un rezultat al procesării tisulare din laboratorul de morfopatologie, este de fapt o structură ce poate fi evaulată in vivo, aparent cu identificarea unui material la acest nivel (posibil, mucnă). Este esențială stabilirea rolului acestui aspect structural ca factor prognostic pentru pacient, rolul pe care îl joacă în evoluția post-terapeutică non-invazivă și dacă acesta este frecvent întâlnit în tumorile considerate ca fiind cu risc redus, sau în cele cu risc crescut. Acest subiect de cercetare poate fi elucidat prin încorporarea tehnicilor de investigație a carcinomului bazocelular ce sunt disponibile, invazive (analiza morfopatologică) și non-invazive (dermatoscopie, tomografia de coerență optică și microscopia confocală de reflexie).

Innovation through discovery – the basal cell carcinoma’s clefting artifact and its in vivoprofile

Elena Niculet1,2, Florin Bujoreanu2,3, Diana Sabina Radaschin2,3,4, Andra Gherghi2,3, Simona Ioana Silion3, Alin Laurentiu Tatu2,4,5

1Department of Morphological and Functional Sciences, Faculty of Medicine and Pharmacy, “Dunărea de Jos” University, Galați, România
2 Integrated Multidisciplinary Center for Dermatological Interface Research – CIM-CID, “Dunărea de Jos” University, Galați, România
3Department of Dermatology and Venereology, Clinical Hospital for Infectious Diseases “St. Cuvioasa Parascheva”, Galați, România
4Clinical Medical Department, Faculty of Medicine and Pharmacy, “Dunărea de Jos” University, Galați, România

Keywords: basal cell carcinoma, structural features of aggression, cleft, clefting, optical coherence tomography, reflectance confocalmicroscopy, morfopathology

As a well-documented malignant tumor, the basal cell carcinoma (and inherently the patients) benefits from an almost complete record of its clinical features, histopathological aspects, prognostic factors and treatment modalities. Research has shed light on new types of in vivo investigative methods, namely optical coherence tomography and reflectance confocal microscopy, which help in identifying other facets of this tumor. The aforementioned techniques make possible the in vivo examination of a basal cell carcinoma’s depth of invasion, its tumor mass margins preceding the surgical excision, its non-invasive treatment response, along with the vascular profile of such tumor. By using the optical coherence tomography and reflectance confocal microscopy analysis techniques, a key aspect has been found regarding basal cell carcinoma – its cleft or clefting artifact (being found in-between the tumor nodules/chords and the encompassing tumor stroma, thought about as being a pathology laboratory processing artifact), is actually a structural trait which can be found in vivo, having apparent mucin material. Of interest would be whether this tumor aspect can be a predictive factor in the patient’s post-treatment evolution and whether it can be found more frequently in tumors considered as having a low-risk behavior, or in those having a more aggressive one. This research query can be solved by incorporating the investigative methods at hand, both invasive ones (histopathology, with thenewly, simplified proposed classification) and those that are non-invasive (dermatoscopy, optical, coherence tomography and reflectance confocal microscopy), which are used in examining basal cell carcinomas.

Scurt CV

Născut în 1968, urmează etapele şcolarizării fiind absolvent al Liceului de Matematică-Fizică ”Vasile Alecsandri” Galaţi şi olimpic naţional la matematică. După stagiul militar, studiază apoi la Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila” din Bucureşti. Se formează ca dermatolog în Spitalul Clinic ”Colentina” sub bagheta Prof. Dr. Forsea, Prof. dr. Giurcăneanu şi a dr. Smaranda Iosif. Obţine primul loc la examenul de medic specialist susţinut la Bucureşti şi de asemenea primul loc la examenul de medic primar susţinut la Timişoara.
Obţine prin concurs postul de medic dermato venerolog la Spitalul de Urgenţă ”Sf. Apostol Andrei” din Galaţi şi lucrează în paralel în sistem privat. Se implică în dezvoltarea tematicilor şi programelor noii Facultăţi de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii ”Dunărea de Jos” din Galaţi unde susţine iniţial cursuri şi lucrări ca asociat, apoi din 2011 ca titular angajat.
În 2017 susţine Teza de Abilitare şi tot din acel an devine Profesor universitar abilitat al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Galaţi. Din 2018 este conducător de doctorat având în coordonare 3 doctoranzi şi susţine cursuri de studii doctorale avansate în cadrul Şcolii Doctorale de Ştiinţe Fundamentale şi Inginereşti. A publicat numeroase articole de specialitate in extenso indexate ISI, BDI realizând un indice Hirsch 7 la începutul lui 2019.
Este membru al EADV, AAD, EHRS, ISD, ESDR, ESPD şi al Societăţii Japoneze de Dermatologie Investigativă. Este Board Director şi Vicepreşedinte al Societăţii Internaţionale de Dermatologie–ISD.
Domeniile de cercetare de interes sunt reprezentate de Demodex Folliculorum, microbiomul cutanat asociat/independent de Demodex, Dermoscopia/Entomodermoscopia, Rozacee, inclusiv cea indusă steroidian, vitiligo, alterări cutanate asociate tulburărilor endocrine, prurit, durere cutanată, alterări pilare.