Asist. Univ. Dr. Pintea Irena

Asist. Univ. Dr. Pintea Irena
Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca

Dermatita atopică – mecanisme moleculare și terapii biologicer
Autori: Irena Pintea1,2, Carmen Teodora Dobrican1,2 , Adriana Muntean1,2 , Diana Deleanu1,2,3
1Disciplina Alergologie și Imunologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, România
2Ambulatorul de Alergologie, Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie “Profesor Doctor Octavian Fodor” Cluj-Napoca, România
3Secția Medicină Internă, Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie “Profesor Doctor Octavian Fodor” Cluj-Napoca, România

Cuvinte cheie: dermatita atopică, terapie biologică, mecanisme moleculare

Dermatita atopică (DA), cunoscută și sub denumirea de eczemă atopică, este o afecțiune inflamatorie a pielii cronică sau recurentă, ce aduce un impact social și economic semnificativ la nivel mondial și afectează 2,1% până la 4,9% din populația adultă și 15-20% dintre copii. A fost raportată o prevalență în creștere a AD, în special în țările cu venituri mici. Studii recente recunosc o predilecție a DA pentru persistența la vârsta de adult, cu o prevalență pe parcursul vieții reprezentând 34,1%. DA este o afecțiune a pielii debilitantă atât la copii, cât și la adulți, iar cazurile severe, refractare la tratament reprezintă o provocare atât pentru clinicieni, cât și pentru pacienți.
Considerată inițial o afecțiune alergică a pielii, DA este interpretată în prezent în contextul interacțiunii complexe dintre predispoziția genetică către disfuncția barierei epidermice și/sau alterarea compoziției lipidelor de la nivel cutanat și interacțiunea cu factorii de mediu. Înțelegerea căilor patologice care mediază inflamația din DA reprezintă piatra de temelie către o gestionare îmbunătățită a pacienților care suferă de această afecțiune.
Lucrarea de față trece în revistă noile terapii imunomodulatoare în dermatita atopică severă refractară la tratamentul convențional. Datele curente pledează pentru eficacitatea Dupliumab și a unor inhibitori ai căii de semnalizare JAK, upadacitinib, abrocitinib, ruxolitinib, în ​​timp ce alți agenți imunomodulatori, cum ar fi nemolizumab, lebrikizumab, tralokinumab, ustekinumab sunt promițătoare, dar sunt necesare date suplimentare pentru a confirma utilitatea și siguranța lor în dermatita atopică. Imunoterapia specifică la alergen poate fi utilă în cazuri selectate.

Atopic dermatitis – molecular mechanisms and biological therapies
Autori: Irena Pintea1,2, Carmen Teodora Dobrican1,2, Adriana Muntean1,2, Diana Deleanu1,2,3
1 Discipline Allergology and Immunology, “Iuliu Hațieganu” University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca, Romania
2 Allergology Clinic, “Regional Institute of Gastroenterology and Hepatology Professor Doctor Octavian Fodor” Cluj-Napoca, Romania
3 Department of Internal Medicine, Regional Institute of Gastroenterology and Hepatology Professor Doctor Octavian Fodor ”Cluj-Napoca, Romania

Keywords: atopic dermatitis, biological therapy, molecular mechanisms

Atopic dermatitis (AD), also known as atopic eczema, is a chronic or recurrent inflammatory skin condition that has a significant social and economic impact worldwide and affects 2.1% to 4.9% of the adult population, and 15-20% of the pediatric population. An increasing prevalence of AD has been reported, especially in low-income countries. Recent studies recognize a predilection of AD for persistence in adulthood, with a lifetime prevalence of 34.1%. AD is a debilitating skin condition in both children and adults, and severe, refractory forms of disaese are a challenge for both clinicians and patients alike.
Originally considered an allergic skin condition, AD is currently interpreted in the context of the complex interaction between genetic predisposition to epidermal barrier dysfunction and / or altered skin lipid composition and interaction with environmental factors. Understanding the pathological pathways that mediate inflammation in AD is the cornerstone of improved management of patients with this condition.
This paper reviews new immunomodulatory therapies in severe atopic dermatitis refractory to conventional treatment. Current data argue for the efficacy of Dupliumab and several inhibitors of the JAK signaling pathway, upadacitinib, abrocitinib, ruxolitinib, while other immunomodulatory agents such as nemolizumab, lebrikizumab, tralokinumab, ustekinumab are promising for their usefulness and safety in atopic dermatitis. Allergen-specific immunotherapy may be helpful in selected cases.

Scurt CV

Grad didactic:
Asistent Universitar

Funcţie:
Medic specialist

Loc de muncă:
Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca, Institutul Regional de Gastroenterologie si Hepatologie Profesor Doctor Octavian Fodor, Cluj-Napoca

Specializări:
Alergologie si Imunologie Clinica

Apartenenţa la Societăţi ştiinţifice:
Membru Societatea Romana de Alergologie si Imunologie Clinica, membru EEACI

Contactează operatorul PDI 2022

5 + 14 =

Operatorul PDI 2022

Adresa: Str. A. Panu nr. 13, Iasi
Tel.: 0332.40.88.00-05
E-mail: contact@pdi.ro
Website: www.eventernet.ro

Parteneri Media