Prof. Dr. Ancuceanu Robert

Prof. Dr. Ancuceanu Robert
Facultatea de Farmacie, U.M.F. “Carol Davila”, Bucureşti

Dermatita atopică la copii și microbiomul – implicații pentru prevenție și terapie

Autori: R. Ancuceanu, Mihaela Dinu
UMF „Carol Davila“, Facultatea de Farmacie, București

Cuvinte cheie: microbiom cutanat, dermatită atopică, Staphylococcus aures, Staphylococcus epidermidis, Malassezia

Dermatita atopică (DA) este o afecțiune cronică inflamatorie a pielii care apare cel mai frecvent în copilărie. Aceasta se caracterizează prin recurențe și poate prezenta evoluții diferite la fiecare pacient, dar în general este asociată cu prurit intens. DA pare să fie un sindrom rezultat din interacțiunea mai multor cauze interconectate, care includ factori inflamatori, funcția de barieră pielii și factori microbieni. Desi s-a acordat o atentie sporita explorarii relatiei dintre microbiomul intestinal al copiilor si o serie de patologii sistemice, interesul pentru microbiomul pielii la copii a fost adesea neglijat. Cu toate acestea, în ultimul deceniu au început să se acumuleze mai multe date care să clarifice diferențele în structura și diversitatea microbiomului între pacienții pediatrici cu DA și cei altminteri sănătoși. Datele disponibile până acum tind să sugereze o disbioză pronunțată în cursul exacerbărilor DA, cu o diminuare substanțială a diversității microbiene. Mai multe studii (în general cu diverse limitări metodologice) au raportat colonizarea sau amplificarea colonizării cu S. aureus în cursul exacerbărilor, sugerând o implicare a acestei specii bacteriene în patologia DA. Există date care sugerează și o posibilă implicare a speciilor fungice de Malassezia în apariția leziunilor DA, dar tiparele observate până acum nu se pretează la o interpretare simplă. Soluții terapeutice diverse sunt astăzi evaluate, incluzând utilizarea de probiotice și alte mijloace de repopulare cu specii microbiene benefice, terapii pe bază de fagi, substanțe cu moleculă mică sau peptide împotriva S. aureus.

Atopic dermatitis in children and the microbiome – implications for prevention and therapy

Authors: R. Ancuceanu, Mihaela Dinu
“Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Faculty of Pharmacy, Bucharest

Keywords: skin microbiome, atopic dermatitis, Staphylococcus aures, Staphylococcus epidermidis, Malassezia

Atopic dermatitis (AD) is a chronic inflammatory skin condition that most commonly occurs in childhood. It is characterised by recurrences and may present different courses in each patient, but is generally associated with intense itching. AD appears to be a syndrome resulting from the interaction of several interconnected causes, which include inflammatory factors, skin barrier function and microbial factors. Although increased attention has been paid to exploring the relationship between the gut microbiome of children and a range of systemic pathologies, interest in the skin microbiome in children has often been neglected. However, in the last decade more data have begun to accumulate clarifying differences in microbiome structure and diversity between pediatric AD patients and otherwise healthy patients. The data available so far tend to suggest a pronounced dysbiosis during AD exacerbations, with a substantial decrease in microbial diversity. Several studies (generally with various methodological limitations) have reported colonisation or enhanced colonisation with S. aureus during exacerbations, suggesting an involvement of this bacterial species in AD pathology. There are also data suggesting a possible involvement of fungal Malassezia species in the development of AD lesions, but the patterns observed so far do not lend themselves to simple interpretation. Various therapeutic solutions are now being evaluated, including the use of probiotics and other means of repopulation with beneficial microbial species, phage-based therapies, small molecule substances or peptides against S. aureus.

Scurt CV

Robert Ancuceanu este profesor şi prodecan în cadrul Facultăţii de Farmacie din Bucureşti, disciplina Botanică farmaceutică şi biologie celulară. Cu un doctorat în farmacie, un masterat în biostatistică şi licenţă în drept, a lucrat în diferite domenii farmaceutice, de la cel academic la cel industrial şi în cadrul autorităţilor de reglementare. A fost director general al Direcţiei Generale Farmaceutice şi Aparatură Medicală din Ministerul Sănătăţii şi Vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale a Medicamentului. A fost membru al Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman (CHMP) şi al Comitetului Pediatric (PDCO) şi membru altern (supleant) al Comitetului pentru Medicamente pe bază de Plante din cadrul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA), precum şi membru în mai multe comitete sau grupuri de lucru din domeniul farmaceutic. A publicat 56 articole ştiinţifice indexate ISI, este autor a două cărţi şi co-autor la alte patru. Pe lângă interesul său larg pentru toate aspectele domeniului farmaceutic, Robert se consideră un renascentist întârziat, fiind interesat şi de drept, istorie, muzică, biostatistică și machine learning, sociologie şi literatură.