Prof. Dr. Ancuceanu Robert

Prof. Dr. Ancuceanu Robert
Facultatea de Farmacie, U.M.F. “Carol Davila”, Bucureşti

Siguranța inhibitorilor JAK: date din sistemul de farmacovigilență spontană faers

Autori: R. Ancuceanu, Elena-Beatrice Lascu, Mihaela Dinu
UMF „Carol Davila“, Facultatea de Farmacie, București

Cuvinte cheie: inhibitori de JAK kinază, FAERS, reacții adverse

Introducere: Calea JAK-STAT joacă un rol cheie în dezvoltarea afecțiunilor inflamatorii și autoimune, inclusiv artrita reumatoidă, psoriazisul și boala inflamatorie intestinală. În plus, dereglarea acestei căi este implicată într-o varietate de tumori maligne. În timp ce pentru ruxolitinib, tofacitinib și baricitinib există o experiență clinică mai largă (peste 10 ani pentru primul dintre cei trei), pentru inhibitorii mai noi ai JAK-kinazei experiența clinică este mai limitată.
Material și metodă: Toate efectele adverse suspectate (EA) pentru toți inhibitorii JAK disponibili în FAERS au fost colectate programatic utilizând API-ul OpenFDA (ruxolitinib, tofacitinib, baricitinib, fedratinib, upadacitinib, peficitinib, filgotinib, pacritinib, abrocitinib, ritlecitinib, momelotinib – peste 223 000 de rapoarte). Pentru fiecare denumire comună internațională (DCI), toate reacțiile adverse suspectate au fost tabelate în funcție de frecvența descrescătoare, iar cele 10 reacții cel mai frecvent raportate au fost evaluate cu ajutorul analizei standard de disproporționalitate.
Rezultate: Profilul de siguranță al fiecăruia dintre cei unsprezece inhibitori JAK a fost diferit de al celorlalți după cum reiese din analiza celor mai raportate 10 reacții adverse suspectate. Pneumonia este menționată ca un AE „frecvent” pentru tofacitinib în rezumatul caracteristicilor produsului (RCP), dar nu și în RCP-ul ruxolitinib. Cu toate acestea, ROR calculat pentru ruxolitinib a fost ușor mai mare pentru pneumonie decât cel pentru tofacitinib (1,87, C 95% 1,79 – 1,95 ; 1,42, IC 95% 1,37 – 1,47).
Concluzii: Datele de farmacovigilență pasivă indică profiluri de siguranță diferite între inhibitorii JAK. Pentru cele mai recente molecule, datele sunt limitate, fiind necesare analize suplimentare în viitor.

Safety of JAK inhibitors: data from the faers spontaneous pharmacovigilance system

Authors: R. Ancuceanu, Elena-Beatrice Lascu, Mihaela Dinu
“Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Faculty of Pharmacy, Bucharest

Keywords: JAK-kinase inhibitors, faers, reported events

Introduction: The JAK-STAT pathway plays a key role in the development of inflammatory and autoimmune diseases, including rheumatoid arthritis, psoriasis and inflammatory bowel disease. In addition, dysregulation of this pathway is implicated in a variety of malignant tumors. While for ruxolitinib, tofacitinib and baricitinib there is more extensive clinical experience (more than 10 years for the first of the three), for the newer JAK-kinase inhibitors clinical experience is more limited.
Material and method: All suspected adverse effects (AEs) for all JAK inhibitors available in FAERS were programmatically retrieved using the OpenFDA API (ruxolitinib, tofacitinib, baricitinib, fedratinib, upadacitinib, peficitinib, filgotinib, pacritinib, abrocitinib, ritlecitinib, momelotinib – over 223 000 reports). For each international non-proprietary name (INN) all suspected AEs were tabulated in decreasing frequency and the 10 most frequently reported events were assessed using the standard disproportionality analysis.
Results: The safety profile of each of the eleven JAK inhibitors differed from the others, as evidenced by the analysis of the 10 most reported suspected AEs. Pneumonia is listed as a “common” AE for tofacitinib in the summary of product characteristics (SmPC), but not in the SmPC of ruxolitinib. However, the ROR computed for ruxolitinib was slightly higher for pneumonia than that for tofacitinib (1.87, 95% CI 1.79 – 1.95; 1.42, 95% CI 1.37 – 1.47).
Conclusions: Passive pharmacovigilance data indicate different safety profiles among JAK inhibitors. For the most recent molecules the data is limited, further analyses being necessary in the future.

Scurt CV

Robert Ancuceanu este profesor universitar şi prodecan în cadrul Facultăţii de Farmacie din Bucureşti, disciplina Botanică farmaceutică şi biologie celulară. Cu un doctorat în farmacie, un masterat în biostatistică şi licenţă în drept, a lucrat în diferite domenii farmaceutice, de la cel academic la cel industrial şi în cadrul autorităţilor de reglementare. A fost director general al Direcţiei Generale Farmaceutice şi Aparatură Medicală din Ministerul Sănătăţii, Vicepreşedinte și Președinte al Agenţiei Naţionale a Medicamentului. A fost membru al Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman (CHMP) şi al Comitetului Pediatric (PDCO) şi membru altern (supleant) al Comitetului pentru Medicamente pe bază de Plante din cadrul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA), precum şi membru în mai multe comitete sau grupuri de lucru din domeniul farmaceutic. A publicat peste 100 articole ştiinţifice indexate ISI, este autor a două cărţi şi co-autor la alte patru ; h-index 40 (ISI Clarivate). Este pasionat de biostatistică, analiză de date (și machine learning), chemoinformatică și bioinformatică. Pe lângă interesul său larg pentru toate aspectele domeniului farmaceutic, Robert se consideră un renascentist întârziat, fiind interesat şi de drept, istorie, muzică, sociologie şi literatură.