Prof. Dr. Ancuța Codrina

Prof. Dr. Ancuța Codrina
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

Modele clinice și serologice ale miozitei inflamatorii idiopatice în practica dermatologică

Autor: Codrina Ancuța
Disciplina Reumatologie, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași, România
Clinica Reumatologie 2, Spitalul Clinic de Recuperare Iași, România

Cuvinte cheie: miozitele inflamatorii idiopatice, dermatomiozita, autoanticorpii

Introducere: Miozitele inflamatorii idiopatice (MII) reprezintă un grup heterogen de afecțiuni autoimune care afectează musculatura scheletică, fiind frecvent asociate cu manifestări dermatologice. Dermatomiozita (DM), un subset principal, este întâlnită frecvent în dermatologie datorită trăsăturilor cutanate caracteristice, in timp ce autoanticorpii specifici miozitei (MSAs) joacă un rol crucial în clasificarea bolii, stratificarea riscului și planificarea tratamentului.
Materiale și metode: A fost realizată o analiză comprehensiva a literaturii de specialitate a ultimilor 5 ani (cuvinte cheie « miozita inflamatorie idiopatica », « dermatomiozita », « pattern clinico-serologie », « autoanticorpi specifici miozitie », Google Academic, PubMed), focusată pe subtipuri clinice (DM clasică, DM amiopatică și sindroame de suprapunere) și pe MSAs, incluzând anti-Mi-2, anti-TIF1-γ, anti-MDA5, anti-NXP2 și anti-SAE. S-au analizat asocierile dintre markerii serologici, fenotipurile dermatologice și complicațiile sistemice pentru a determina implicațiile prognostice.
Rezultate: Profilurile serologice distincte s-au corelat cu manifestări clinice specifice. Serologia pozitiva anti-MDA5 a fost asociată cu boala pulmonară interstițială rapid progresivă, în timp ce anti-TIF1-γ a conferit un risc crescut de malignitate. Manifestările cutanate, inclusiv erupția heliotropă, papulele Gottron și „mana de mecanic”, au variat în funcție de serotip. Anti-NXP2 a fost asociat cu calcinoza, în timp ce anti-SAE a fost observat la pacienții cu afectare cutanată predominantă și slăbiciune musculară minimă. Aceste constatări subliniază valoarea prognostică a MSAs în ghidarea managementului clinic și a deciziilor terapeutice.
Concluzii: Recunoașterea modelelor clinice și serologice în MII este esențială pentru diagnosticul precoce și managementul personalizat. Având în vedere implicațiile sistemice ale DM, o abordare multidisciplinară care integrează dermatologia si reumatologia este crucială pentru îmbunătățirea prognosticului pacienților și optimizarea strategiilor terapeutice.

Clinical and serological patterns of idiopathic inflammatory myositis in dermatological practice

Author: Codrina Ancuța
Rheumatology Dept., University of Medicine and Pharmacy ”Grigore T. Popa” Iasi, Romania
Rheumatology 2, Clinical Rehabilitation Hospital, Iasi, Romania

Keywords: idiopathic inflammatory myositis, dermatomyositis, autoantibodies

Introduction: Idiopathic inflammatory myositis (IIM) is a heterogeneous group of autoimmune disorders affecting skeletal muscles, frequently presenting with dermatological manifestations. Dermatomyositis (DM), a key subset, is commonly encountered in dermatology due to its distinctive cutaneous features. Myositis-specific autoantibodies (MSAs) play a crucial role in disease classification, risk stratification, and treatment planning.
Materials and methods: A comprehensive review of IIM cases with dermatological involvement was conducted (key words « idiopathic inflammatory myositis », « dermatomyositis », « clinico-serological profiles », « myositis-specific antibodies», Google Academic, PubMed, focusing on clinical subtypes (classic DM, clinically amyopathic DM, and overlap syndromes) and MSAs, including anti-Mi-2, anti-TIF1-γ, anti-MDA5, anti-NXP2, and anti-SAE. Associations between serological markers, dermatological phenotypes, and systemic complications were analyzed to determine prognostic implications.
Results: Distinct serological profiles correlated with specific clinical manifestations. Anti-MDA5 positivity was linked to rapidly progressive interstitial lung disease, while anti-TIF1-γ conferred an increased malignancy risk. Cutaneous features, including heliotrope rash, Gottron’s papules, and mechanic’s hands, varied by serotype. Anti-NXP2 was associated with calcinosis, whereas anti-SAE was observed in cases with predominant skin involvement and minimal muscle weakness. These findings emphasize the prognostic significance of MSAs in guiding clinical management and treatment decisions.
Conclusions: Recognizing clinical and serological patterns in IIM is critical for early diagnosis and personalized management. Given the systemic implications of DM, a multidisciplinary approach integrating dermatology and rheumatology is essential to improving patient outcomes and optimizing therapeutic strategies.

Scurt CV

Profesor universitar, Disciplina Reumatologie, Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași.
Medic primar reumatologie și reabilitare, șef clinica Reumatologie 2, Spitalul Clinic Recuperare Iași
Coordonator Centru EUSTAR 162, afiliat rețelei EUSTAR (European Scleroderma Trials and Research Group),
Coordonator Centru Capilaroscopie – Network of imaging training center 2016-2021 (EULAR)
Training in capilaroscopie (Paris, Franța 2004), ecografie musculoscheletala (Paris, Franța, 2004; Barcelona, Spania, 2008); osteodensitometrie DXA (București, România, 2006).
Membru în societăți stiințifice internaționale: EUSTAR, IASP (Internațional Associațion for the Study of Pain) și Special Interest Group Musculoskeletal Pain, SLEuro (European Lupus Society)
Domenii de interes: terapia biologica în patologia reumatismala imun mediată, orphan disease (Sclerodermia sistemică, miopatii inflamatorii idiopatice), sarcina și patologia reumatismala imun mediată