Conf. Univ. Dr. Florea Laura

Conf. Univ. Dr. Florea Laura
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi

Manifestări cutanate în insuficiența renală acută

Autor: Laura Florea
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, România

Insuficiența renală acută (IRA) este frecvent întălnită în practica medicală și se asociază cu morbiditate și mortalitate crescute. IRA afectează 13,3 milioane pacienți /an și cauzează peste 1,7 milioane decese/an.
IRA se definește prin reducerea rapidă (ore până la săptămâni) a ratei de filtrare glomerulară, consecința fiind apariția retenției azotate, a tulburărilor hidro-electrolitice și acido-bazice.
Etiologia IRA este variată. IRA poate fi prerenală (prin hipoperfuzie renală), renală (necroza tubulară acută prin mecanism ischemic și toxic, nefrită interstițială acută, glomerulonefrite, obstrucție intratubulară) și postrenală (obstructivă).
Manifestările IRA sunt variate și includ semnele și simptomele unei boli sistemice sau generale, oligurie sau anurie, semne de hiperhidratare sau deshidratare, semne sugestive pentru tulburările hidro-electrolitice și acido-bazice, semne datorate uremiei (greață, vărsături, encefalopatie, astenie), semne cutanate ((livedo reticularis, ischemie digitală, rash malar, purpura, rash maculopapular, necroză cutanată).
Diagnosticul prompt și managementul corect pot preveni apariția complicațiilor.
Semnele cutanate pot fi revelatoare ale unor afecțiuni care se pot complica cu IRA. Bolile cel mai frecvent implicate sunt: nefrita interstițială acută, poliarterita nodosă, boala Kawasaki, granulomatoza cu poliangeită (granulomatoza Wegener, poliangeita microscopică, granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindromul Churg–Strauss), purpura Henoch–Schonlein, crioglobulinaemia, sindromul Sjogren, sclerodermia, fibroza sistemică nefrogenică, dermatomiozita, lupusul eritematos sistemic, amiloidoza, sindromul embolilor de colesterol.
Semnele cutanate pot fi cheia diagnosticului bolii care a determinat IRA, diagnosticul precoce si managementul corect putând preveni complicațiile bolii și crește supraviețuirii pe termen lung.

Cutaneous manifestations of acute kidney injury

Author: Laura Florea
“Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iasi, Romania

Acute kidney injury (AKI) is common in medical practice and is associated with increased morbidity and mortality. AKI affects 13.3 million people worldwide per year and causes up to 1.7 million deaths annually.
AKI is defines by a sudden reduction of kidney function (from hours to weeks), resulting in increased urea and creatinine, hydro-electrolitic and acido-basic disorders.
AKI has several etiologies: prerenal (due to any cause of reduced blood flow to the kidney), intrarenal (acute tubular necrosis, acute interstitial nephritis, glomerulonephritis, intratubular obstruction) and postrenal (obstructive causes).
AKI’s clinical manifestations are various and, include signs and symptoms of general or systemic disease, oliguria or anuria, signs of hyperhydration or dehydration, suggestive signs of hydro-electrolitic or acido-basic disorders, symptoms of uremia (nausea, vomiting, encephalopathy, asthenia), cutaneous signs (livedo reticularis, digital ischemia, butterfly rash, purpuras, maculopapular rash, skin infarcts).
Prompt diagnosis and correct management of the disease are the key to preventing the occurence of complications.
Cutaneous signs can often give diagnostic clues of the underlying systemic diseases causing AKI. The most commonly involved diseases that cause AKI with cutaneous manifestations in adults are: acute interstitial nephritis, polyarteritis nodosa, Kawasaki’s disease, granulomatosis with polyangiitis (previously Wegener’s granulomatosis),microscopic polyangiitis, eosinophilic granulomatosis with polyangiitis (previously Churg–Strauss syndrome), Henoch–Schonlein purpura, cryoglobulinemia, Sjogren’s syndrome, systemic sclerosis, nephrogenic systemic fibrosis, dermatomyositis, systemic lupus erythematosus, amyloidosis and cholesterol embolization syndrome.
Cutaneous manifestations can often be the key to the diagnosis of the underlying systemic diseases causing AKI, early diagnostic and correct management could prevent complications and increase long-term survival.

Scurt CV

Este medic primar medicină internă şi nefrologie, conferențiar universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi, doctor în ştiinţe medicale şi are competenţă în ecografie generală. Este coordonator al Compartimentului de Medicină Internă, Spital “Dr C I Parhon” și al Centrului de Dializă DMD.
A lucrat ca Chef de Clinique la Universitatea Paris VII Denis Diderot.
A obţinut Attestation de Formation Specialisee de Nephrologie în Franţa (Faculte de Medicine Amiens) şi Formation Investigateurs aux Essais Cliniques (Universite Paris VII Denis Diderot).
Este autor şi coautor a numeroase cărţi, capitole de carte şi articole apărute în reviste naţionale şi internaţionale.
Este membru al Societăţii Române de Nefrologie, Societăţii Române de Medicină Internă şi al Societăţii Europene de Dializă şi Transplant Renal (ERA-EDTA).
Domenii de interes: bolile autoimune, patologia cardio-vasculară în populația generală și în boala cronică de rinichi, nutriția pacientului cu boală cronică renală, hemodializa, dializa peritoneală.
Îşi desfăşoară activitatea în Clinica de Medicină Internă – Nefrologie a Spitalului “Dr. C.I. Parhon” / U.M.F. “Grigore T. Popa” Iași.