Șef de lucrări Dr. Camelia Tamaș

Șef de lucr. Dr. Tamaș Claudia
Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București

Pregătirea patului plăgii și cicatrizarea cutanată – protocoale și cazuri clinice
Autori: Camelia Tamaș, Angela Tecuceanu, Clara Larisa Ibănescu, Cristina Stănescu, Audrey Clebant, Ioana Tamaș, Dan Cristian Moraru
Universitatea de Medicina și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași Departamentul de Chirurgie, Universitatea de Medicina și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași Departamentul de Științe morfofuncționale, Universitatea de Medicina și Farmacie „Dunarea de Jos” Galați Departamentul de Științe morfofuncționale

Cuvinte cheie: plagă, debridare enzimatică, terapie cu presiune negative, acid hialuronic

Introducere: Procesul de vindecare al plăgilor depinde de numeroși factori locali printre care amintim: etiologia și mecanismul de producere al leziunii, momentul primei evaluări clinice și al diagnosticului, gravitatea și extensia distrugerilor locale și regionale. Contextul general (efectul traumei sau leziunii asupra economiei organismului pacientului, dezechilibre sau comorbidități anterioare leziunii, etc) este deasemeni important și influiențează evoluția locală.
Material și metodă: Am aplicat protocoale diferite de tratament local în cazul plăgilor acute accidentale extinse (arsuri superficiale și intermediare pe arii de 5-10% suprafață cutanată) dar și al plăgilor chirurgicale reprezentate de zone donatoare de grefe de piele, similare ca dimensiuni (suprafață, profunzime) cu cele accidentale. Am monitorizat progresia epitelizării, gradul de contaminare bacteriană al plăgilor, managementul durerii dar și calitatea cicatricilor la acești pacienți. În mod similar, am urmărit aceeași parametri la pacienți cu plăgi cronice (necroze postinjectare intravenoasă, ulcere trofice, defecte de părți moi pe picior diabetic) și am aplicat protocoale de pregătire a patului lezional pentru reconstrucția chirurgicală.
Rezultate: Rata zilnică a procesului de vindecare a oscilat între valori maxime de 5.22% din suprafața inițială a plăgii (în cazul zonelor donatoare de grefe de piele) și 2.13% din suprafața inițială a plăgii (în cazul arsurilor intermediare).
Concluzii: Am observat că există corelații ale vitezei de progresie a vindecării cu terapia locală aplicată: debridare enzimatică, terapie cu presiune negativă sau debridare excizională, topice antibacteriene și cu acid hyaluronic, pansamente speciale care stimulează dezvoltarea patului granular.

Protocols and cases in wound bed preparation and skin cicatrisation
Authors: Camelia Tamaș, Angela Tecuceanu, Clara Larisa Ibănescu, Cristina Stănescu, Audrey Clebant, Ioana Tamaș, Dan Cristian Moraru
“Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy Iasi Department of Surgery, “Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy Department of Morpho-functional Sciences Iasi, “Dunarea de Jos” University of Medicine and Pharmacy Galati Department of Morpho-functional Sciences

Keywords: wound bed, enzimatic debridement, negative pressure, hyaluronic acid

Introduction: The healing process of wounds depends on many local elements, namely lesion etiology, the moment of the first clinical examination and diagnose, the extent of local or regional tissues damage. The overall status of the patient is also of importance to the local outcome (associated comorbidities or the general impact of the injury).
Materials and method: We used different protocols for the local treatment of acute extended wounds (superficial and intermediate burns on 5-10% total body skin area) and for surgical wounds (skin graft donor zones) with comparative surface and thickness. We monitored the healing progress, the degree of bacterial contamination, pain management and also the quality of the scar tissue. We followed the same parameters for patients with chronic wounds (skin necrosis after intravenous injection, trophic ulcers, diabetes soft tissue complications), and we applied wound side different protocols in order to facilitate the surgical reconstruction.
Results: The daily rate of the healing process varied between a maximal value of 5.22% of the total wound surface (as seen for the skin grafts donor zones) and 2.13% of the total wound surface (as was the case for intermediary burns).
Conclusions: There is a connection between the daily healing rate and the local therapeutic protocols used: enzymatic debridement, negative pressure wound therapy or excisional debridement, antibacterial and hyaluronic acid topics, special wound dressings which stimulate the connective tissue development.

Scurt CV

– Medic Primar Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
– Coordonator activitate didactică cu rezidenții – disciplina de “Chirurgie Plastică și Reconstructivă”, UMF “Grigore T. Popa” Iași
– Coordonator Regional Program Național AP Arsuri
– Coordonator de activitate – disciplina de “Abilități Chirurgicale”, înființată în anul 2013
– Coordonator cursuri și workshop-uri cu studenții în cadrul Congressis