Workshop Dermatoze profesionale

Workshop  –  “Dermatoze profesionale”- PDI 2022

Locație: Sala Belvedere din cadrul Hotelului Internațional, Iași

Asociația Dermatologilor din Moldova organizează Workshop-ul “Dermatoze profesionale” ce își propune diagnosticarea, prevenirea, tratamentul și încadrarea legislativă a dermatozelor legate de muncă.
 

Organizatori: Asociația Dermatologilor din Moldova

Dată: 2 mai 2022

Ora: începând cu ora 14:00

Durată: aproximativ 2 ore

Costul workshopului: gratuit

Înregistrare: Pentru înregistrare vă rugăm folosiți urmatorul formular (FORMULAR INSCRIERE)

Data limită pentru înregistrare: 30 aprilie 2022

Materiale Curs

Motivația unui curs post conferință cu această temă, dermatologie profesională, o reprezintă însuși caracterul interdisciplinar al acesteia (medicina muncii, dermato-alergologia de contact). Diagnosticarea, prevenirea, tratamentul și încadrarea legislativă a dermatozelor legate de muncă reprezintă principalele sale misiuni. Dermatozele ce fac obiectul dermatologiei profesionale pot fi atât de origine exclusiv profesională, cât și agravate de activitatea profesională [1].

Vor fi abordate, succesiv, dermatozele prin agenți fizici (agenți mecanici, agenți termici, radiații, atmosfera comprimată) [1, 2] și cele consecutive contactului tegumentar cu produse chimice. Dintre acestea din urmă, dermatitele de iritație și arsuri chimice, alături de eczemele de contact alergice, reprezintă formele clinice întâlnite cel mai frecvent și vor fi prezentate detaliat.  

O atenție deosebită va fi acordată diferenței dintre iritație și causticitate: iritația cutanată regrupează toate leziunile neimunologice suferite de tegument la contactul cu diverși agenți fizico-chimici [1, 3], iar causticitatea desemnează o iritație majoră, ce evoluează spre leziuni ireversibile ale tegumentului și ulterior spre sechele cicatriceale vizibile [1].

Cursul va continua cu prezentarea dermatitei de contact alergice, una dintre dermatozele cele mai frecvente și printre cele mai rebele la tratament, apărută ca urmare a contactului cu o substanță la care subiectul a fost în prealabil sensibilizat [4].

Diferențele între dermatitele de contact alergice și iritative, preluate din lucrarea Dermatologie professionnelle et de l’environnement  [1], sunt expuse în tabelul de mai jos.

Testele epicutanate, despre care va fi vorba în continuare, sunt utilizate nu doar pentru a face diagnosticul diferențial între o dermatită de contact alergică (DCA) și o dermatită de contact iritativă (DCI), dar și pentru a stabili factorii responsabili de o reacție alergică de contact: profesională, fără legătură cu profesia, cu factor profesional agravant sau de întreținere. Bateria Standard Europeană (BSE) de teste epicutanate este o serie de alergeni cunoscuți și standardizați în interiorul unei comunități de dermato-alergologi, fiind cea care permite detectarea celor mai frecvente sensibilizări de contact și stabilirea statisticilor în interiorul acestei comunități [5].

Citirea testelor epicutanate conform criteriilor ICDRG  (International Contact Dermatitis Research Group), cea mai importantă etapă a realizării testelor, va fi în continuare prezentată în cadrul cursului, cu detalierea gradației, astfel: +/- reacție îndoielnică: eritem discret; +   reacție slabă: eritem, infiltrație discretă și eventual papule; ++ reacție importantă: eritem, infiltrație, papule, vezicule; +++ reacție foarte importantă: eritem intens, infiltrație, vezicule coalescente putând conduce la formarea unei bule.

Scopul final în orice punere la punct dermato-alergologică fiind determinarea pertinenței rezultatelor [1], aceasta va fi în continuare abordată, cu cele două alternative: pertinența actuală (stabilirea unei legături între rezultatele testelor pozitive de natură alergică și patologia recentă a pacientului); pertinența îndepărtată (stabilirea unei legături între rezultatele testelor pozitive de natură alergică și patologia îndepărtată, fără nici o legătură cu leziunile prezentate recent de către pacient). Rezultatele testelor nu prezintă interes decât din această perspectivă, deoarece permit astfel stabilirea unor concluzii practice din punct de vedere diagnostic, terapeutic și preventiv.

Ultima parte a cursului este rezervată prevenirii dermatitelor de contact profesionale. Capitolul debutează cu detalierea unui program strategic de prevenire cutanată individuală a mâinilor. Astfel, prima etapă a acestui program cuprinde alegerea cremelor și/sau a gelurilor de protecție și/sau a mânușilor de protecție adaptate, a doua etapă, de după lucru, constă în a alege bine produsele de curățire a pielii, adaptându-le contaminărilor profesionale cu diversele substanțe întâlnite în diversele activități, iar a treia etapă face adesea apel la utilizarea de creme sau de unguente de îngrijire «reparatorii» sau emoliente ale mâinilor, mai ales seara înainte de culcare [6, 7, 8].

În concluzie:

• Interesul vizitei locului de muncă și al analizei diferitelor gesturi profesionale succesive este capital.
• Observarea mediului ambiant profesional, dar și exigențele referitoare la igiena cutanată sunt de asemenea importante.
• În dermatitele de contact, orice tratament simptomatic este sortit unui eșec mai mult sau mai puțin complet dacă măsurile de evicțiune nu sunt luate. În funcție de alergen, evicțiunea poate fi ușoară sau, din contră, greu de realizat. În caz de evicțiune ipotetică, măsurile de prevenție individuală și colectivă își au întreaga lor importanță [9, 10].

BIBLIOGRAFIE

1. LACHAPELLE J.M., FRIMAT P., TENNSTEDT D., DUCOMBS G.Dermatologie professionnelle et de l’environnement. Masson, Paris, 1992, 372 p.
2. Organisation Mondiale de la Santé, Bureau Régional de l’Europe, Copenhague. Laprotection contre les rayonnements non ionisants. OMS, Publications régionales, Série Européenne, nr. 10, C/1/85
3. ECETOC (European Chemical Industry Ecology and Toxicology Centre
4. WOLFF K., JOHNSON R.A., SUURMOND D.Fitzpatrick, Atlas en couleurs de dermatologie clinique. Médecine-Science Flammarion, Paris, 2005, 1085 p.
5. CASTELAIN M., CASTELAIN F. La Batterie Standard et ses ajouts, quel intérêt en 2012?Progrès en Dermato-Allergologie, Besançon 2012, p. 299-315
6. CLEENEWERCK M.B., Protéger les mains au travail. Fr. Allergol. 2009, 49, 490-5
7. CLEENEWERCK M.B., Gants de protection et santé au travail. Arch. Mal. Prof. Environn 2010 ; 71: 398-400
8. CLEENEWERCK M.B., Quels gants pour quel travail. Progrès en Dermato-Allergologie, La Baule 2014, John Libbey Eurotext, 292 p.
9. LACHAPELLE J.M.Aspects cliniques des eczémas de contact. In: Saurat J.H., Lachapelle J.M., Lipsker D., Thomas L., eds. Dermatologie et infections sexuellement transmissibles, 5^e éd. Paris : Masson, 2009 : 64-5
10. JELEN G.Alternatives aux dermocorticoïdes dans le traitement de la dermatite de contact. In : In : Progrès en Dermato-Allergologie, La Baule 2014, John Libbey Eurotext : 213-230

Planșe dermatologie: