Conf. Univ. Dr. Bojincă Violeta Claudia
Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București, România
Spitalul Clinic “Sfânta Maria” Bucureşti, România

Actualități în etiopatogenia și tratamentul lupusului eritematos sistemic

Autori: Violeta Claudia Bojincă1,3, M. Bojincă2,3
1Clinica de Medicină Internă și Reumatologie, Spital Sf. Maria, București
2Clinica de Medicină Internă și Reumatologie, Spital Dr. Ion Cantacuzino, București
3UMF Carol Davila București

Cuvinte cheie: lupus eritematos sistemic, interferoni, ghiduri terapeutice

Lupusul eritematos sistemic (LES) este o suferință autoimună complexă care necesită o abordare multidisciplinară. În ultimii ani au apărut numeroase date noi privind etiopatogenia LES, cum sunt cele privind implicarea sistemului imun înăscut, a citokinelor care conectează sistemul imun înăscut de cel adaptativ, în special a interferonilor de tip I și a semnăturii interferonului și altele. Pe baza acestor date au fost desfășurate un mare număr de studii clinice cu diferite forme de terapii imunosupresoare / imunomodulatoare clasice, terapii biologice, terapii țintite sintetice și altele. Multe dintre aceste studii au oferit rezultate negative, neconfirmând utilitatea unora dintre aceste terapii în LES în general și în special în formele severe. Cu toate acestea există o serie de rezultate încurajatoare care au permis construirea protocoalelor actuale europene și americane (EULAR, ACR) de tratament care includ printre altele recomandarea de a reduce expunerea la glucocorticoizi, recomandarea utilizării precoce a terapiilor biologice aprobate, recomandarea utilizării asociațiilor terapeutice în formele severe de boală și altele. Aceste date sunt utile pentru medicii din toate specialitățile care evaluează și tratează pacienți cu LES și deschid prespectivele unor colaborări mai active și mai eficiente.

Updates in systemic lupus erythematosus pathogenesis and management

Authors: Violeta Claudia Bojincă1,3, M. Bojincă2,3
1Clinic of Internal Medicine and Rheumatology, “Sf. Maria” Hospital, Bucharest, Romania
2Department of Internal Medicine and Rheumatology, “Dr. Ion Cantacuzino” Hospital Bucharest, Romania
3University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila” Bucharest, Romania

Keywords: systemic lupus erythematosus, interferons, management guidelines

Systemic lupus erythematosus (SLE) is an autoimmune disease that requires a multidisciplinary approach. Recent advancements have resulted in the publication of substantial data regarding the pathogenesis of systemic lupus erythematosus (SLE). This includes detailed information on the role of the innate immune system and bridging cytokines, which link the innate and adaptive immune systems, with particular emphasis on type I interferons and the interferon signature.. Several studies have shown inconclusive results, not confirming the effectiveness of certain therapies in SLE, particularly in more severe cases. However, there are some encouraging results that allowed the construction of actual European and American (EULAR, ACR) management guidelines, guidelines that includes recommendation about reducing the exposure to glucocorticoids, recommendation to use early approved biologic therapies, recommendation to use association of therapies in severe forms of SLE and other. These data are useful for the clinicians of different specialties that are evaluating and treating SLE patients and offers the perspective of a more active and effective cooperation.

Scurt CV

Absolventă a Facultății de Medicină Generală IMF Carol Davila Bucuresti 1988
Medic primar Medicină Internă și Reumatologie
Doctor in Medicină 2004
Conferențiar universitar, Clinica de Medicină Intenă și Reumatologie, Spital Sf. Maria, Departamentul 5 clinic, Facultatea de Medicină, UMF Carol Davila Bucuresti
Competență în ecografie musculoscheletală
Competență în osteodensitometrie clinică – trainer al International Society of Clinical Densitometry
Autor a 37 de capitole de carte și monografii și a 25 articole indexate ISI

Șef Lucr. Dr. Brihan Ilarie
Facultatea de Medicină, Universitatea din Oradea, România
Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea

Conf. Univ. Dr. Patricia Liana Cristodor
Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” Timișoara, România

Un dermatolog braconand pe domeniile ortopediei

Autor: Cristodor Patricia
Timișoara

Bursele sunt mici saculeti ce actioneaza ca niste pernite de alunecare intre oase si tesuturile moi. Ele contin o cantitate mica de lichid si la nivelul cotului formează bursa olecraniană, care permite pielii sa se miste liber pe osul subiacent. Ocazional, diverse cauze pot antrena acumularea la acest nivel a unei cantități sporite de lichid, generând bursita.
Printre metodele de tratament conservator se numără imobilizarea gipsata sau cu orteza, antiinflamatoarele nesteroidiene, evitarea traumatizării bursei inflamate.
In cazul lipsei de răspuns în interval de 2-3 saptamani, se practică punctionarea bursei, evacuarea lichidului si injectarea unui corticosteroid in bursa sau eliminarea chirurgicală a bursei.
Metoda noastră, aplicată cu succes la 3 pacienți de sex masculin, cu vărste între 50-70 ani, a constat în evacuarea prin puncție a lichidului, urmată de introducerea unei cantități de aer până la o destindere apreciabilă a tegumentului supraiacent, apoi contenția elastică a zonei. Am repetat procedura săptămânal timp de 3-4 saptămâni, până la remiterea completă a simptomelor. Procedura a fost nedureroasă, bine suportată de pacienți, efectuată în regim ambulator și nu am constatat recidive.

Scurt CV

Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” Timișoara, România
Experiență profesională:
2021 – present – Head of th Dermatological Department of the “Victor Babeș” University of Medicine and Pharmacy Timișoara
2008-present – Associate Professor / Senior Doctor – Universitatea de Medicină şi Farmacie Timişoara
Educaţie şi formare:
Martie 2018
– Specialist course EADV– Intermediate advanced surgery (Modena)
Iunie 2017
– Specialist course EADV Surgery of the nails (Atena)
Septembrie 2010-iunie 2011
Formator in dermatocosmetologie:
Peelingurile chimice
Microdermabraziunea
Utilizarea toxinei botulinice
Utilizarea substanțelor filler în scopul refacerii volumelor faciale
Utilizarea surselor de lumină inteligentă (lasere, terapie fotodinamică, terapia cu LED-uri)
Tratamentul dermatocosmetic al diferitelor afecțiuni dermatologice (acnee, rozacee, melasmă, leziuni
vasculare, pigmentare, premaligne, maligne sau benigne, cicatrice, hipertricoză, leziuni induse viral,
hiperhidroză, fotoîmbătrânirea)
Spitalul Clinic Colentina – Cursul de formare de formatori in domeniul dermato-cosmetologiei, in cadrul
Proiectului de Training International pentru medici romani

Conf. Dr. Laura Endres
Universitatea din Oradea, Facultatea de Medicină și Farmacie, România

Conf. Univ. Dr. Florea Laura
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi

Manifestări cutanate în insuficiența renală acută

Autor: Laura Florea
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, România

Insuficiența renală acută (IRA) este frecvent întălnită în practica medicală și se asociază cu morbiditate și mortalitate crescute. IRA afectează 13,3 milioane pacienți /an și cauzează peste 1,7 milioane decese/an.
IRA se definește prin reducerea rapidă (ore până la săptămâni) a ratei de filtrare glomerulară, consecința fiind apariția retenției azotate, a tulburărilor hidro-electrolitice și acido-bazice.
Etiologia IRA este variată. IRA poate fi prerenală (prin hipoperfuzie renală), renală (necroza tubulară acută prin mecanism ischemic și toxic, nefrită interstițială acută, glomerulonefrite, obstrucție intratubulară) și postrenală (obstructivă).
Manifestările IRA sunt variate și includ semnele și simptomele unei boli sistemice sau generale, oligurie sau anurie, semne de hiperhidratare sau deshidratare, semne sugestive pentru tulburările hidro-electrolitice și acido-bazice, semne datorate uremiei (greață, vărsături, encefalopatie, astenie), semne cutanate ((livedo reticularis, ischemie digitală, rash malar, purpura, rash maculopapular, necroză cutanată).
Diagnosticul prompt și managementul corect pot preveni apariția complicațiilor.
Semnele cutanate pot fi revelatoare ale unor afecțiuni care se pot complica cu IRA. Bolile cel mai frecvent implicate sunt: nefrita interstițială acută, poliarterita nodosă, boala Kawasaki, granulomatoza cu poliangeită (granulomatoza Wegener, poliangeita microscopică, granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindromul Churg–Strauss), purpura Henoch–Schonlein, crioglobulinaemia, sindromul Sjogren, sclerodermia, fibroza sistemică nefrogenică, dermatomiozita, lupusul eritematos sistemic, amiloidoza, sindromul embolilor de colesterol.
Semnele cutanate pot fi cheia diagnosticului bolii care a determinat IRA, diagnosticul precoce si managementul corect putând preveni complicațiile bolii și crește supraviețuirii pe termen lung.

Cutaneous manifestations of acute kidney injury

Author: Laura Florea
“Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iasi, Romania

Acute kidney injury (AKI) is common in medical practice and is associated with increased morbidity and mortality. AKI affects 13.3 million people worldwide per year and causes up to 1.7 million deaths annually.
AKI is defines by a sudden reduction of kidney function (from hours to weeks), resulting in increased urea and creatinine, hydro-electrolitic and acido-basic disorders.
AKI has several etiologies: prerenal (due to any cause of reduced blood flow to the kidney), intrarenal (acute tubular necrosis, acute interstitial nephritis, glomerulonephritis, intratubular obstruction) and postrenal (obstructive causes).
AKI’s clinical manifestations are various and, include signs and symptoms of general or systemic disease, oliguria or anuria, signs of hyperhydration or dehydration, suggestive signs of hydro-electrolitic or acido-basic disorders, symptoms of uremia (nausea, vomiting, encephalopathy, asthenia), cutaneous signs (livedo reticularis, digital ischemia, butterfly rash, purpuras, maculopapular rash, skin infarcts).
Prompt diagnosis and correct management of the disease are the key to preventing the occurence of complications.
Cutaneous signs can often give diagnostic clues of the underlying systemic diseases causing AKI. The most commonly involved diseases that cause AKI with cutaneous manifestations in adults are: acute interstitial nephritis, polyarteritis nodosa, Kawasaki’s disease, granulomatosis with polyangiitis (previously Wegener’s granulomatosis),microscopic polyangiitis, eosinophilic granulomatosis with polyangiitis (previously Churg–Strauss syndrome), Henoch–Schonlein purpura, cryoglobulinemia, Sjogren’s syndrome, systemic sclerosis, nephrogenic systemic fibrosis, dermatomyositis, systemic lupus erythematosus, amyloidosis and cholesterol embolization syndrome.
Cutaneous manifestations can often be the key to the diagnosis of the underlying systemic diseases causing AKI, early diagnostic and correct management could prevent complications and increase long-term survival.

Scurt CV

Este medic primar medicină internă şi nefrologie, conferențiar universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi, doctor în ştiinţe medicale şi are competenţă în ecografie generală. Este coordonator al Compartimentului de Medicină Internă, Spital “Dr C I Parhon” și al Centrului de Dializă DMD.
A lucrat ca Chef de Clinique la Universitatea Paris VII Denis Diderot.
A obţinut Attestation de Formation Specialisee de Nephrologie în Franţa (Faculte de Medicine Amiens) şi Formation Investigateurs aux Essais Cliniques (Universite Paris VII Denis Diderot).
Este autor şi coautor a numeroase cărţi, capitole de carte şi articole apărute în reviste naţionale şi internaţionale.
Este membru al Societăţii Române de Nefrologie, Societăţii Române de Medicină Internă şi al Societăţii Europene de Dializă şi Transplant Renal (ERA-EDTA).
Domenii de interes: bolile autoimune, patologia cardio-vasculară în populația generală și în boala cronică de rinichi, nutriția pacientului cu boală cronică renală, hemodializa, dializa peritoneală.
Îşi desfăşoară activitatea în Clinica de Medicină Internă – Nefrologie a Spitalului “Dr. C.I. Parhon” / U.M.F. “Grigore T. Popa” Iași.

Prof. Dr. Iliescu Radu București