C.Ș.I. Dr. Neagu Monica
Institutul Naţional “Victor Babeş”, Bucureşti
Spitalul Clinic ”Colentina”, Bucureşti

Dinamica anticorpilor specifici IgG si IgA IN vaccinarea anti-SARS-COV2 
Autori: Monica Neagu 1,2, Carolina Constantin 1,2 , Sabina Zurac 2,3

1. Departamentul de Imunologie, Institutul Național de Patologie Victor Babeș, București, România;
2. Secția Patologie, Spitalul Clinic Colentina; București, România;
3. Departamentul de Patologie, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România

Cuvinte cheie: vaccinare, COVID-19, IgG specific, IgA specific

Introducere. Studii recente se concentrează pe stabilirea nivelurilor de anticorpi care scad în timp atât post-vaccinare cât și post-infecție cu virusul SARS-CoV-2, dar și asupra relevanței vaccinării de rapel. Scopul studiului nostru a fost de a stabili memoria imunității umorale în cadrul protocoalelor de vaccinare în COVID-19. Metode. 70 de subiecți, cadre medicale în contact cu pacienți și probe infectațe cu SARS-Cov-2, au fost urmăriți în perioada mai 2020 – octombrie 2021. A fost utilizat testul ELISA pentru detectarea IgG și IgA anti-SARS-CoV-2 (EUROIMMUN). Rezultate. După 8 luni de la prima vaccinare (ianuarie 2021), grupul a prezentat valori statistic scăzute privind nivelurile ambilor anticorpi testați, indiferent dacă subiecții au fost infectați sau nu in perioada investigată. Mai exact, concentrația medie a IgG a scăzut în 8 luni de 2,4 ori, în timp ce IgA a scăzut de 2,7 ori. După vaccinarea de rapel (octombrie 2021), nivelul IgG crește imediat după rapel de 2,7 ori, în timp ce IgA a crescut după rapel de 2,5 ori. Rezultatele obținute post-rapel arată răspunsul IgG statistic mai mare comparativ cu cel obținut după prima vaccinare. Spre deosebire de IgG, răspunsul IgA este aproape identic cu cel obținut la prima vaccinare. În studii de caz investigate unde s-a constatat că după 8 luni de la prima vaccinare nu au fost detectați anticorpi circulanți detectabili, rapelul a indus rapid, după prima săptămână, o valoare ridicată atât pentru IgG, cât și pentru IgA, iar nivelurile au continuat să crească după două și trei săptămâni de la rapel. Concluzie. Vaccinarea de rapel induce niveluri mai ridicate de IgG în întregul grup comparativ cu prima rundă de vaccinare, în timp ce nivelurile IgA au fost similar cu cele obținute după prima vaccinare, date care susțin existența unei memorii imunologice robuste.

Dynamics of specific immunoglobulins IgG and IgA upon BNT162B2 booster vaccination 
Authors: Monica Neagu 1,2, Carolina Constantin 1,2, Sabina Zurac 2,3

1. Department of Immunology, Victor Babes National Institute of Pathology, Bucharest, Romania;
2. Department of Pathology, Colentina Clinical Hospital; Bucharest, Romania;
3. Department of Pathology, Faculty of Dental Medicine, Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

Key words: vaccination, COVID-19, specific IgG, specific IgA

Introduction. Extended studies focus on the antibody levels that are decreasing in time whether upon vaccination against or infection with SARS-CoV-2 virus, but still, we have to focus on the relevance of the booster vaccination. The aim of our study was to establish the humoral immunity memory in COVID-19 vaccination protocols. Methods. 70 subjects, healthcare workers in contact with SARS-Cov-2-infected patients and samples, were followed-up May, 2020 – October, 2021. ELISA for detection of anti-SARS-CoV-2 IgG and IgA (EUROIMMUN) was used. Results. After 8 months post first vaccination (January 2021), the group presented statistically decreased values for both antibodies, regardless of the infection status during these 8 months. More specifically, IgG’s mean concentration decreased in 8 month 2.4 times, while IgA decreased 2.7 times. After booster vaccination (October 2021) IgG level increases immediately 2.7 times, while IgA increased 2.5 times. Our results show that the IgG response after booster is statistically higher compared to the first vaccination and, in contrast, the IgA response is almost identical with the level obtained after first vaccination. In study cases it was found that after 8 months post- first vaccination where no detectable circulating antibodies were detected, the booster induced after the first week a high value for both IgG and IgA, and the levels continued to raise after two and three weeks after booster. Conclusion. Booster vaccination induces higher levels of IgG in the entire group compared to the first round of vaccination, while the IgA levels were similar, data is proving a proper immunological memory.

Scurt CV

Professor Monica Neagu – Head of Immunology laboratory, Habilitation in Immunology, Doctoral School of the Faculty of Biology, University of Bucharest, Senior Researcher at Pathology Department, Colentina Clinical Hospital; President of the Romanian Society of Immunology, member of the World Academy of Sciences.

She was Project Director for several international projects (Bilateral Cooperation Romania-China 511/2011 Biomarker discovery in digestive tract cancer and skin melanoma using proteomic approaches (Beijing Institute of Genomics), Bilateral Cooperation Romania-Greece project no. 7285/02 Immunomodulating potential of prothymosin alpha [….] (University of Athens), NATO SfP 982838/2007 Development of a novel immunoassay for the very early detection of Biothreatening Bacterial Infections) and member of the research team in several international projects FP7, ERA-NET. Currently she is member of the management committee for Horizon2020 COST project CA16120 – European Epitranscriptomics Network (EPITRAN) and CA18125 – Advanced Engineering and Research of Aerogels for Environment and Life Sciences (AEROGELS). She has autoimmunity specialization at Sandoz Pharma Ltd., Basel. In 2010-2013 she was full member of Commission for Advanced Therapies – EMEA.

In the last 5 years she has led or been involved in more than 10 national funded projects.
Fields of interest: immuno-oncology, melanoma biomarkers, proteomic array approaches, animal models for skin carcinogenesis, melanoma, wound healing, regeneration. She is co-inventor in several patents in dermato-oncology, biomarkers panel and tumor cell clones.
She is member in Editorial Boards for 4 international journals, Editor for an international book, invited Editor for 4 international journals, and has published over 200 scientific papers and book chapters. Hirsch Index =27 (ISI web of Science/Clarivate).

Dr. Irinel Nedelcu
Egoclinic Hair Clinic,București

Implantul de păr în viziunea dermatologului
Autor: Irinel Nedelcu

Egoclinic Hair Clinic,Bucuresti

Cuvinte cheie: alopecie, tricologie, implant de par

Tratamentul diverselor forme de alopecie reprezinta un domeniu in dezvoltare continua, atat prin prisma cerererii in crestere a pacientilor, dar si prin evolutia spectaculoasa a mijloacelor terapeutice. In acest context, stabilirea unei atitudini profesioniste, cu abordare stiintifica, stabilirea diagnosticului si prognosticului evolutiv al afectiunii parului, reprezinta fundamentul obtinerii unor rezultate de buna calitate. Implantul de par este o interventie dermato-chirurgicala care necesita o indicatie, o programare si o abordare tehnica clare, adaptate fiecarui pacient.

Hair implant in the vision of the dermatologist
Author: Irinel Nedelcu

Egoclinic Hair Clinic,Bucuresti

Keywords: alopecia, tricology, hair implant

The treatment of several types of alopecia means the industry is evolving continuously, both through increasing demand of the patients, but also through the progress of therapeutic means. In this regard, establishing a professional approach and an evolutionary prognosis underlies the high quality results. Hair implant is a dermato-chirurgical procedure that requires indications, scheduling and a definite technique approach that is adjusted to the needs of the patient

Scurt CV

Din 1997 Conducătorul primei clinici de tricologie și implant de păr propriu din România.
Din 2003 Experiență în tratamente Laser și IPL, cu rezultate remarcabile publicate și apreciate la conferințe de specialitate.
Membru al Comitetului Director al Societății Române de Dermatologie.
Vicepreședintele Societății Române de Lasere în Medicină și Chirurgie.
Institutul Dermato Estetic
Institutul dermato estetic Dr. Irinel Nedelcu, centru de excelență în dermatologie, dermato estetică, implant de păr și tratamente laser chirurgicale și estetice încununează 20 de ani de activitate în domeniu.
Dr. Irinel Nedelcu, reprezentant al elitei dermatologiei românești, asociază activitatea clinică din cadrul spitalului Colentina cu domeniul dermato-estetic și al tratamentelor anti- aging din cadrul institutului pe care-l conduce alături de soția sa, Ana Maria Nedelcu.
În activitatea științifică și de cercetare, Dr. Irinel Nedelcu a elaborat lucrarea de doctorat cu tema “Diagnosticul și tratamentul afecțiunilor părului”, este membru în comitetul de conducere a Societății Române de Dermatologie, membru al Academiei Europene de Dermato-Venerologie și al Societății Internaționale de Chirurgie pentru Restaurarea Părului.
Din anul 1997, în cadrul primei clinici de tricologie din România, dezvolta tehnici de diagnostic și tratament al afecțiunilor părului, complexe și precise. Implantul de păr propriu, efectuat în urma evaluării pacientului și stabilirii prognosticului pe termen lung, se efectuează prin metoda unităților foliculare și asigură rezultate definitive excelente, cu aspect identic natural.

Prof. Univ. Dr. Alexandru Oanță
Membru în Comitetul de Conducere al Societăţii Române de Dermatologie (SRD)
Secretar de redacţie al Revistei Dermatovenerologie – Revista Societăţii Române de Dermatologie

Fenomenul Köbner şi Renbök, răspunsul izotopic Wolf
Autori: A. Oanţă1, Gabriela Stoleriu2, Smaranda Ţărean3, Ioana Vlas1, M. Ambros4

1 Dermamed, Făgăraş, România
2 Departamentul Clinic Medical, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, România
3 TopMed, Târgu Mureş, România
4 Clinica Dermato-venerologie, Spitalul Clinic Judeţean Mureş, Târgu Mureş, România

Cuvinte cheie: fenomen Köbner, reacție izotopică Wolf, fenomen Renbök

De la sfârșitul secolului al XIX-lea, dermatologii au observat că dermatozele pot să interacționeze (sau din contră să nu interacționeze) cu o serie de agresiuni cutanate sau cu o altă dermatoză. Aceste fenomene au primit diferite denumiri: fenomen Köbner, reacție izotopică Wolf, fenomen Renbök etc. Aceste fenomene arată afinitatea sau din contră cruțarea unei zone cutanate traumatizată, tatuată, iradiată, vaccinată, genetic diferită sau a unei dermatoze evolutive sau cicatrizate de către erupții cutanate. Întâlnite în dermatologia clinică descriptivă, aceste fenomene au condus la o serie de confuzii. O clarificare a acestor entități este necesară mai ales că unele dintre acestea se adresează aceluiași fenomen sub termeni diferiți. Expunerea istorică, semantică și nosologică a acestor fenomene, prezentarea simplificată a acestora, le face mai ușor de înțeles.

Köbner’s and Renbök’s phenomenon, Wolf’s isotopic response

Authors: A. Oanţă1, Gabriela Stoleriu2, Smaranda Ţărean3, Ioana Vlas1, M. Ambros4

1 Dermamed, Făgăraş, România
2 Clinical Medical Department, Faculty of Medicine and Pharmacy, ‘Dunarea de Jos’ University of Galati, Romania
3 TopMed, Târgu Mureş, România
4 Dermatology Clinic, Clinical Hospital of Mures County, Târgu Mureş, România

Keywords: Köbner phenomenon, Wolf isotopic reaction, Renbök phenomenon

Since 19th century, dermatologists have observed that dermatoses can interact (or not) with a series of skin aggressions or other dermatoses. These phenomena have been named: Köbner phenomenon, Wolf isotopic reaction, Renbök phenomenon etc. and they show the affinity of the rashes or, on the contrary, the sparing of a traumatized, tattooed, irradiated, vaccinated, genetically different skin area or of an evolutionary or scarred dermatosis. These phenomena mentioned in descriptive clinical dermatology and they have led to a number of confusions. A clarification of these entities is needed especially since some of them address the same phenomenon in different terms. The historical, semantic and nosological exposition of these phenomena, their simplified presentation, makes them easier to understand.

Scurt CV

• Medic primar în specialitatea dermato-venerologie
• Doctor în Ştiinţe Medicale
• Coordonator al Centrului de dermato-venerologie Dermamed Braşov
• Membru în Comitetul de Conducere al Societăţii Române de Dermatologie (SRD)
• Secretar de redacţie al Revistei Dermatovenerologie – Revista Societăţii Române de Dermatologie
• Membru fondator al Societăţii Române de Dermato-Oncologie (SRDO)
• Membru în Consiliul de Conducere al Asociaţiei Dermatologilor Transilvani (ADT)
• Membru al Asociaţiei Dermatologilor din Moldova (ADEM)
• Membru al Societăţii Maghiare de Dermato-Venerologie – Magyar dermatológiai társulat (MDT)
• Membrul al Academiei Europene de Dermatologie şi Venerologie (EADV)

Asist. Univ. Dr. Panduru Mihaela
Universitatea de Medicină și Farmacie ″Carol Davila″, București
Clinica Dermatologie II, Spitalul Clinic Colentina, București, România

Tricoscopia – o evaluare necesară în diagnosticul diferențial al alopeciilor
Autor: Mihaela Panduru

Universitatea de Medicină și Farmacie ’’Carol Davila’’ din București
Clinica Dermatologie II, Spitalul Clinic Colentina, București, România

Cuvinte cheie: alopecia, cădere de păr, tricoscopie, metodă de diagnostic

Introducere: Tricoscopia este o evaluare utilă, neinvazivă, adjuvantă pentru diagnosticarea alopeciei și a altor tulburări ale scalpului și părului. Utilitatea constă în vizualizarea ostiilor foliculare, tegumentului perifolicular, vaselor de sânge și firelor de păr putând astfel stabili tipul de alopecie: cicatricială sau non-cicatricială, inflamatorie sau non-inflamatorie.
Material și metodă: Lucrarea prezintă utilizarea tricoscopiei în anumite tipuri de alopecie. Pacienții cu alopecie au fost evaluați clinic și tricoscopic. Clinic a fost evaluat tipul de alopecie localizată sau difuză, inflamatorie sau non-inflamatorie. Investigarea tricoscopică a urmărit patternul folicular, interfolicular, scuama și firul de păr.
Rezultate: În urma coroborării aspectului clinic cu cel tricoscopic s-a stabilit tipul de alopecie. În cadrul alopeciilor difuze sunt prezentate cazuri de efluviu telogen, alopecia androgenică, alopecia senilă și alopecia indusă de inhibitorii de aromatază. În cadrul alopeciilor localizate sunt prezentate cazuri de alopecia areata, alopecia din sifilis, alopecia de presiune. În cadrul alopeciilor inflamatorii sunt expuse cazuri de lupus, lichen plano-pilar, keratoză foliculară spinuloasă decalvantă și alopecie frontală fibrozantă. În anumite situații, aspectul clinic a fost sugestiv pentru un anumit tip de alopecie însă, examinarea prin tricoscopie a orientat către un alt tip de alopecie, ceea ce subliniază importanța tricoscopiei în diagnosticul alopeciilor și necesitatea cunoașterii caracteristicilor tricoscopice specifice fiecărui tip de alopecie.
Concluzie: Tricoscopia este o metodă rapidă și ușor de folosit care este recomandată pentru diagnosticul alopeciilor.

Trichoscopy – a necessary assessment in the differential diagnosis of alopecia
Author: Mihaela Panduru

University of Medicine and Pharmacy ’’Carol Davila’’ from Bucharest
2nd Dermatology Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania

Keywords: alopecia, hair loss, trichoscopy, diagnosis method

Introduction: Trichoscopy is a useful, non-invasive, adjuvant assessment method for diagnosing alopecia and other scalp and hair disorders. The utility consists in visualization of the hair shafts, hair follicle openings (dots), perifollicular epidermis, and blood vessels. Thus, trichoscopy may be able to establish the type of alopecia: scarring or non-scarring, inflammatory or non-inflammatory.
Material and method: This study presents the use of trichoscopy in certain types of alopecia. Patients with alopecia were evaluated clinically and trichoscopically. Clinical evaluation suggested the type of alopecia: localized or diffuse, inflammatory or non-inflammatory. The trichoscopic investigation focused on the follicular or interfollicular pattern, the scalp, and the hair.
Results: Following the corroboration of the clinical aspect with the trichoscopic one, the type of alopecia was established in each case. In diffuse alopecia we encountered: telogen effluvium, androgenic alopecia, senile alopecia and alopecia induced by aromatase inhibitors. In localized alopecia cases of alopecia areata, alopecia syphilis, and pressure alopecia are presented. In inflammatory alopecia the following causes have been identified: lupus, lichen planopillaris, keratosis follicularis spinulosa decalvans, and frontal fibrosing alopecia. In some cases, the clinical appearance was suggestive of a certain type of alopecia, but the examination by tricoscopy turned to another type of alopecia. This diagnostic switch emphasizes the importance of trichoscopy in the diagnosis of alopecia and the need of knowledge regarding the specific trichoscopic characteristics of each type of alopecia.
Conclusion: Trichoscopy is a quick and easy method that has to be use for diagnosing alopecia.

Scurt CV

Medic primar dermato-venerologie Spitalul Clinic Colentina
Asistent universitar Universitatea de Medicina si Farmacie ″Carol Davila″ din Bucuresti
Doctor in stiinte medicale

• Experienta profesionala
• 2014 – prezent – Medic primar Dermato-venerologie Cinica II Dermatologie, Spitalul Clinic Colentina
• 2013 – prezent – Asistent universitar Universitatea de Medicina si Farmacie ″Carol Davila″ din Bucuresti
• 2014 – Radboud University Medical Center, Nijmegen, Olanda (Bursa postdoctorala)
• 2011-2012 – Skin and Allergy Hospital, Helsinki Finlanda (Bursa doctorala)
• 2010 – Dermato-cosmetologie – Spitalul „A. Sygros”, Atena, National University of Athens School of Medicine, Departament of Dermatology and Venereology
• 2009 – prezent – Medic Dermato-venerologie MedLife
• 2004-2009 – Medic rezident Dermatovenerologie Spitalul Clinic Colentina

• Studii
• 2014 – 2016 – Studii postdoctorale, Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti
• 2009 – 2012 – Doctor in stiinte medicale, Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti, Disciplina Fiziopatologie
• 2012 – 2013 – Atestat de studii complementare in Dermato-Cosmetologie
• 2004 – 2006: master Genetica Medicala, Institutul National de Genetica al Universitatii Bucuresti
• 2004 – 2009 – Medic rezident Dermatovenerologie Spitalul Clinic Colentina
• 1997 – 2003: Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova
• Premii si Distinctii
• 2019 – World Congress of Dermatology Scholarship
• 2014 – Michael Hornstein Memorial Scholarship
• 2014 – European Society of Pediatric Dermatology
• 2011 – AAF/OSI Fellowship to OMI Salzburg Medical Seminars International – Dermatology
• 2009 – Journées Dermatologiques de Paris
• 2008 – EADV Fostering Dermatology and Venereology – Excellence in Education – Residets’ Training Programme – Educational Grant
• 2005 – Premiul “Academician Stefan Gh. Nicolau ”
• Activitate științifică: 17 articole, 3 capitole de carte si 57 prezentari la congrese nationale si internationale

Conf. Dr. Cristina Preda
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa”, Iași

Hirsutismul și acneea la femeia aflată la menopauză. Cum diagnosticăm și cum tratăm?
Cristina Preda, Letiția Leuștean, Maria Christina Ungureanu, Ștefana Bîlha, Laura Teodoriu, Al. Florescu

Universitatea de Medicină și Farmacie « Grigore T. Popa », Iași, Romania
Disciplina de Endocrinologie

Cuvinte cheie: Tiroidita autoimună, lupus, poliendocrinopatie autoimună

Introducere. Asocierea dintre lupusul eritematos (LE) și alte boli autoimmune cum ar fi: sindromul anti-fosfolipidic, sindromul Sjogren sau tiroidita autoimună a fost descrisă în literatură. Totuși, sunt extrem de puține date referitor la multitudinea de afecțiuni autoimmune care pot complica lupusul. Deasemenea, asocierea tiroiditei autoimune cu alte boli autoimune endocrine se regăsește în cadrul poliendocrinopatiei multiple de tip III. Pacienți și metodă. Prezentare de caz și punere la punct a literaturii. Rezultate. Prezentăm cazul unei tinere de 20 de ani cu febră, cefalee, grețuri, mărirea de volum a tiroidei și eritem polimorf la nivelul feței și brațelor. Ultrasonografia tiroidiană, titrul anticorpilor anti-tiroidieni și valoarea TSH și fT4 relevă o tiroidită autoimună cu hipotiroidie severă. Examenul dermatologic coroborat cu titrurile crescute de anticorpi anti nucleari (ANA) și aDNAds stabilește diagnosticul de lupus eritematos. În aceste condiții tratamentul concomitent cu Levotiroxină și Medrol a fost inițiat. Rezultate. Tratamentul substitutiv cu hormoni tiroidieni a normalizat valorile TSH și fT4 după 6 săptămâni iar corticoterapia a dus la ameliorarea leziunilor cutanate. Concluzii. Poliendocrinopatiile multiple reprezintă un grup heterogen de afecțiuni rare, definit prin co-existența a cel puțin două afecțiuni autoimmune endocrine. În prezent sunt descries câteva tipuri. Cele de tip III reprezintă co-existența tiroiditei autoimmune cu o altă afecțiune autoimună fie ea endocrină sau nu. Cazul nostru întrunește condițiile de ploiendocrinopatie autoimună de tip III dar nu putem exclude cu certitudine și o simplă concomitență.

Autoimmune thyroiditis and lupus erythematosus : simple association or autoimmune polyendocrine syndrome?
Cristina Preda, Letitia Leustean, Maria Christina Ungureanu, Stefana Bilha, Laura Teodoriu, Al. Florescu

University of Medicine and Pharmacy « Grigore T. Popa », Iasi, Romania
Department of Endocrinology

Keywords: Autoimmune thyroiditis, lupus erythematosus, autoimmune polyendocrine syndromee

Introduction. The association between systemic lupus erythematosus (SLE) and other
autoimmune diseases such as antiphospholipid syndrome, Sjogren’s syndrome or autoimmune thyroiditis have been described. However, there is a paucity of studies looking comprehensively at the wider range of other autoimmune disorders that complicate lupus. Furthermore, autoimmune thyroiditis in association with other autoimmune diseases is known as type 3 polyendocrine autoimmune syndrome (PAS). Patient and Method. Case report with a review of the literature. Results. We present the case of a 20 years old female with concomitant fever, headache, nausea, swelling of thyroid gland and polymorphic erythema on arms and face. The thyroid ultrasound, the titer of anti-thyroid antibodies and level of TSH and fT4 revealed an autoimmune thyroiditis with severe hypothyroidism. The dermatological examination and the elevated titers of antinuclear (ANA) and anti-double stranded DNA antibodies (aDNAds) established the diagnosis of lupus erythematosus. The concomitant treatment with levothyroxine and medrol was started. Results. The substitutive treatment with thyroid hormones normalized the level of TSH and fT4 in six weeks also the corticotherapy improved the skin lesions. Conclusions. PAS represent a heterogeneous group of rare conditions, defined by the coexistence of at least two endocrine autoimmune disorders. Currently several types are described. PAS type III is defined as the coexistence of autoimmune thyroid disorder with other endocrine or non-endocrine autoimmune condition. Our case meets the criteria for PAS type III but we can’t rule out a mere coincidence.

Scurt CV

Dr. Cristina Preda is currently Professor of Endocrinology, Head of the Department of Endocrinology of the University of Medicine and Pharmacy ”Grigore T. Popa” and Head of the Endocrinology Clinic of the University Hospital “St. Spiridon”, Iasi, Romania. She received her medical degree and her PhD from “Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy. Her research interest covers area as: PCOS, thyroid pathology, GH disorders. Author and co-author of 22 books and 60 articles in national and international peer-reviewed journals. She is member of the Board of Romanian Society of Endocrinology since 2014 and Vice-President since 2017.