Conf. Dr. Cristina Preda
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa”, Iași

Hirsutismul și acneea la femeia aflată la menopauză. Cum diagnosticăm și cum tratăm?
Cristina Preda, Letiția Leuștean, Maria Christina Ungureanu, Ștefana Bîlha, Laura Teodoriu, Al. Florescu

Universitatea de Medicină și Farmacie « Grigore T. Popa », Iași, Romania
Disciplina de Endocrinologie

Cuvinte cheie: Tiroidita autoimună, lupus, poliendocrinopatie autoimună

Introducere. Asocierea dintre lupusul eritematos (LE) și alte boli autoimmune cum ar fi: sindromul anti-fosfolipidic, sindromul Sjogren sau tiroidita autoimună a fost descrisă în literatură. Totuși, sunt extrem de puține date referitor la multitudinea de afecțiuni autoimmune care pot complica lupusul. Deasemenea, asocierea tiroiditei autoimune cu alte boli autoimune endocrine se regăsește în cadrul poliendocrinopatiei multiple de tip III. Pacienți și metodă. Prezentare de caz și punere la punct a literaturii. Rezultate. Prezentăm cazul unei tinere de 20 de ani cu febră, cefalee, grețuri, mărirea de volum a tiroidei și eritem polimorf la nivelul feței și brațelor. Ultrasonografia tiroidiană, titrul anticorpilor anti-tiroidieni și valoarea TSH și fT4 relevă o tiroidită autoimună cu hipotiroidie severă. Examenul dermatologic coroborat cu titrurile crescute de anticorpi anti nucleari (ANA) și aDNAds stabilește diagnosticul de lupus eritematos. În aceste condiții tratamentul concomitent cu Levotiroxină și Medrol a fost inițiat. Rezultate. Tratamentul substitutiv cu hormoni tiroidieni a normalizat valorile TSH și fT4 după 6 săptămâni iar corticoterapia a dus la ameliorarea leziunilor cutanate. Concluzii. Poliendocrinopatiile multiple reprezintă un grup heterogen de afecțiuni rare, definit prin co-existența a cel puțin două afecțiuni autoimmune endocrine. În prezent sunt descries câteva tipuri. Cele de tip III reprezintă co-existența tiroiditei autoimmune cu o altă afecțiune autoimună fie ea endocrină sau nu. Cazul nostru întrunește condițiile de ploiendocrinopatie autoimună de tip III dar nu putem exclude cu certitudine și o simplă concomitență.

Autoimmune thyroiditis and lupus erythematosus : simple association or autoimmune polyendocrine syndrome?
Cristina Preda, Letitia Leustean, Maria Christina Ungureanu, Stefana Bilha, Laura Teodoriu, Al. Florescu

University of Medicine and Pharmacy « Grigore T. Popa », Iasi, Romania
Department of Endocrinology

Keywords: Autoimmune thyroiditis, lupus erythematosus, autoimmune polyendocrine syndromee

Introduction. The association between systemic lupus erythematosus (SLE) and other
autoimmune diseases such as antiphospholipid syndrome, Sjogren’s syndrome or autoimmune thyroiditis have been described. However, there is a paucity of studies looking comprehensively at the wider range of other autoimmune disorders that complicate lupus. Furthermore, autoimmune thyroiditis in association with other autoimmune diseases is known as type 3 polyendocrine autoimmune syndrome (PAS). Patient and Method. Case report with a review of the literature. Results. We present the case of a 20 years old female with concomitant fever, headache, nausea, swelling of thyroid gland and polymorphic erythema on arms and face. The thyroid ultrasound, the titer of anti-thyroid antibodies and level of TSH and fT4 revealed an autoimmune thyroiditis with severe hypothyroidism. The dermatological examination and the elevated titers of antinuclear (ANA) and anti-double stranded DNA antibodies (aDNAds) established the diagnosis of lupus erythematosus. The concomitant treatment with levothyroxine and medrol was started. Results. The substitutive treatment with thyroid hormones normalized the level of TSH and fT4 in six weeks also the corticotherapy improved the skin lesions. Conclusions. PAS represent a heterogeneous group of rare conditions, defined by the coexistence of at least two endocrine autoimmune disorders. Currently several types are described. PAS type III is defined as the coexistence of autoimmune thyroid disorder with other endocrine or non-endocrine autoimmune condition. Our case meets the criteria for PAS type III but we can’t rule out a mere coincidence.

Scurt CV

Dr. Cristina Preda is currently Professor of Endocrinology, Head of the Department of Endocrinology of the University of Medicine and Pharmacy ”Grigore T. Popa” and Head of the Endocrinology Clinic of the University Hospital “St. Spiridon”, Iasi, Romania. She received her medical degree and her PhD from “Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy. Her research interest covers area as: PCOS, thyroid pathology, GH disorders. Author and co-author of 22 books and 60 articles in national and international peer-reviewed journals. She is member of the Board of Romanian Society of Endocrinology since 2014 and Vice-President since 2017.

Conf. Univ. Dr. Onofrei Viviana
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iași
Spitalul Județean Clinic de Urgențe, Secția Cardiologie, Iași, România

Actualități în diagnosticul și strategiile terapeutice la pacienții cu sindrom posttrombotic
Autor: Viviana Onofrei

Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. T. Popa”
Spitalul Județean Clinic de Urgențe “Sf. Spiridon”, Clinica de Cardiologie, Iași, Rom

Cuvinte cheie: manifestări dermatologice, afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni sistemice, terapie.

Introducere: frecvent afecțiunile cardiovasculare (CV) și terapia specifică se pot însoți de manifestări dermatologice variate. Semnele cutanate sunt în egală măsură secundare afectării primare CV, componente ale unor patologii sistemice care implică aparatul CV sau complicații ale terapiei specifice.
Material și metodă: pornind de la revizuirea sistematică a literaturii recente, subiectul se axează pe expunerea sintetică și critică a relației între patologia CV primară și secundară, și semnele cutanate relevante, cu scopul sublinierii importanței pentru diagnostic și tratament.
Rezultate: afecțiunile CV se însoțesc constant de semne generale ca cianoza și edemul cardiac, după cum există manifestări dermatologice care orientează către o patologie specifică – edemul și ulcerul venos sau ischemic, diferite tipuri de facies în afecțiuni valvulare, modificări ale pilozității și prezența de xantoame/xantelasmă în afecțiuni aterosclerotice sau semne variate cutaneo-mucoase cu mecansim embolic sau imunologic în endocardita infecțioasă. O categorie aparte o reprezintă sindroamele congenitale (Marfan, Williams, DiGeorge, Down, Lutembacher, etc) care asociază manifestări cutanate particulare, sugestive în context clinic. Afecțiuni sistemice diverse cu implicare cutanată pot pune problema afectării secundare CV (vasculite și colagenoze, amiloidoza, boli endocrine și infecțioase). Terapiile medicamentoase specifice și uzuale (antiaritmice, antihipertensive, antitrombotice, dar și procedurile și dispozitivele cu viză CV) cauzează efecte adverse și complicații dermatologice.
Concluzii: cunoașterea manifestărilor dermatologice întâlnite în patologia CV primară sau secundară altor afecțiuni sistemice, are un potențial imens de a facilita diagnosticul și de a recunoaște complicațiile asociate terapiei specifice.

Dermatologic manifestations of cardiovascular disease

Author: Viviana Onofrei

“Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy
“St. Spiridon” Emergency Districtual Clinical Hospital, Cardiology Department, Iasi, Romania

Key words: dermatologic manifestations, cardiovascular disease, multisystem disease, therapy.

Introduction: cardiovascular (CV) disease and specific therapies are often associated with different dermatologic manifestations. Cutaneous signs are equally part of primarily CV disease, a component of a full systemic disorder that also involves CV system or complication of some usual therapies.
Material and method: based on the systematic review of recent literature the topic focuses on the synthetic and critical presentation of relation between primarily and secondary CV pathology, and relevant cutaneous signs, in order to highlight their importance for diagnosis and treatment.
Results: CV disease are constantly associated with general signs such as cyanosis and cardiac edema, but also there are dermatologic manifestations helpful for specific diagnosis, such as venous edema, venous or ischemic ulcer, different facies in valvular disease, changes of pilosity and xanthomas/xanthelasma suggestive for atherosclerotic disorders or various embolic and immunologic mucocutaneous signs in infective endocarditis. Particular cutaneous manifestations are of special clinical interest in congenital CV syndromes (Marfan, Williams, DiGeorge, Down, Lutembacher, etc). Various multisystem disease involving the skin can suggest the concomitant secondary CV disease (vasculitis and collagenoses, amiloidosis, endocrine and infective disorders). Specific pharmacological therapies used for routine care such as antiarrhythmic, antihypertensive, antithrombotic drugs, but also CV procedures and devices, cause adverse effects and dermatologic complications.
Conclusions: the knowledge of dermatologic manifestations in the setting of primarily or secondary CV pathology is immensely helpful for proper diagnosis and recognition of therapy related complications.

Scurt CV

Absolventă a Facultăţii de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” Iaşi, promoția 1991

Experienţa profesională:
Conferențiar universitar, Disciplina Medicină Internă (Cardiologie), Facultatea de Medicină, U.M.F. “Grigore T. Popa” Iași
Activitate didactică curiculară și extracuriculară continuă din 1996
Medic primar cardiologie și medicină internă la Clinica de Cardiologie, USTACC, Spitalul Județean Clinic de Urgențe “Sf. Spiridon” Iași
Doctor în științe medicale, teza de doctorat ”Disfuncția endotelială în hipertensiunea arterială”, 2006
Competențe în Ecocardiografie Generală și Ultrasonografie Generală
Masterat “Bazele nutriţiei clinice”, 2011

Apartenenţa la Societăţi ştiinţifice:
Membră în Societatea Română de Cardiologie
Membră în Societatea Europeană de Cardiologie
Membră în Societatea Europeană de Hipertensiune
Membră în American Heart Association/American College of Cardiology)

Distincții:
European Hypertension Specialist
Diplomă de excelență din partea Societății Române de Hipertensiune
Fellow of European Society of Cardiology

Domenii de interes ştiinţific:
Afectarea cardiovasculară în patologia medicală, hipertensiunea arterială, disfuncţia endotelială şi rigiditatea arterială, insuficienţa cardiacă, bolile vasculare, boli metabolice.
Implicare activă în activitatea de cercetare științifică (granturi de cercetare științifică, coinvestigator în studii clinice multicentrice internaționale, colaborator în registre naționale și europene de specialitate)
Metode de investigaţie sau tratament originale introduse în premieră națională (studiul comparativ şi integrat al disfuncţiei endoteliale în hipertensiunea arterială prin metoda Complior şi ecografie vasculară (2001), tromboliza ghidată pe cateter în trombozele venoase profunde (echipa Prof. Dr. Datcu – 2004)
Editor de cărți de specialitate cu colectiv național, manuale, peste 100 lucrări științifice în reviste ISI și BDI

Asist. Univ. Dr. Pintea Irena
Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca

Dermatita atopică – mecanisme moleculare și terapii biologicer
Autori: Irena Pintea1,2, Carmen Teodora Dobrican1,2 , Adriana Muntean1,2 , Diana Deleanu1,2,3
1Disciplina Alergologie și Imunologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, România
2Ambulatorul de Alergologie, Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie “Profesor Doctor Octavian Fodor” Cluj-Napoca, România
3Secția Medicină Internă, Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie “Profesor Doctor Octavian Fodor” Cluj-Napoca, România

Cuvinte cheie: dermatita atopică, terapie biologică, mecanisme moleculare

Dermatita atopică (DA), cunoscută și sub denumirea de eczemă atopică, este o afecțiune inflamatorie a pielii cronică sau recurentă, ce aduce un impact social și economic semnificativ la nivel mondial și afectează 2,1% până la 4,9% din populația adultă și 15-20% dintre copii. A fost raportată o prevalență în creștere a AD, în special în țările cu venituri mici. Studii recente recunosc o predilecție a DA pentru persistența la vârsta de adult, cu o prevalență pe parcursul vieții reprezentând 34,1%. DA este o afecțiune a pielii debilitantă atât la copii, cât și la adulți, iar cazurile severe, refractare la tratament reprezintă o provocare atât pentru clinicieni, cât și pentru pacienți.
Considerată inițial o afecțiune alergică a pielii, DA este interpretată în prezent în contextul interacțiunii complexe dintre predispoziția genetică către disfuncția barierei epidermice și/sau alterarea compoziției lipidelor de la nivel cutanat și interacțiunea cu factorii de mediu. Înțelegerea căilor patologice care mediază inflamația din DA reprezintă piatra de temelie către o gestionare îmbunătățită a pacienților care suferă de această afecțiune.
Lucrarea de față trece în revistă noile terapii imunomodulatoare în dermatita atopică severă refractară la tratamentul convențional. Datele curente pledează pentru eficacitatea Dupliumab și a unor inhibitori ai căii de semnalizare JAK, upadacitinib, abrocitinib, ruxolitinib, în ​​timp ce alți agenți imunomodulatori, cum ar fi nemolizumab, lebrikizumab, tralokinumab, ustekinumab sunt promițătoare, dar sunt necesare date suplimentare pentru a confirma utilitatea și siguranța lor în dermatita atopică. Imunoterapia specifică la alergen poate fi utilă în cazuri selectate.

Atopic dermatitis – molecular mechanisms and biological therapies
Autori: Irena Pintea1,2, Carmen Teodora Dobrican1,2, Adriana Muntean1,2, Diana Deleanu1,2,3
1 Discipline Allergology and Immunology, “Iuliu Hațieganu” University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca, Romania
2 Allergology Clinic, “Regional Institute of Gastroenterology and Hepatology Professor Doctor Octavian Fodor” Cluj-Napoca, Romania
3 Department of Internal Medicine, Regional Institute of Gastroenterology and Hepatology Professor Doctor Octavian Fodor ”Cluj-Napoca, Romania

Keywords: atopic dermatitis, biological therapy, molecular mechanisms

Atopic dermatitis (AD), also known as atopic eczema, is a chronic or recurrent inflammatory skin condition that has a significant social and economic impact worldwide and affects 2.1% to 4.9% of the adult population, and 15-20% of the pediatric population. An increasing prevalence of AD has been reported, especially in low-income countries. Recent studies recognize a predilection of AD for persistence in adulthood, with a lifetime prevalence of 34.1%. AD is a debilitating skin condition in both children and adults, and severe, refractory forms of disaese are a challenge for both clinicians and patients alike.
Originally considered an allergic skin condition, AD is currently interpreted in the context of the complex interaction between genetic predisposition to epidermal barrier dysfunction and / or altered skin lipid composition and interaction with environmental factors. Understanding the pathological pathways that mediate inflammation in AD is the cornerstone of improved management of patients with this condition.
This paper reviews new immunomodulatory therapies in severe atopic dermatitis refractory to conventional treatment. Current data argue for the efficacy of Dupliumab and several inhibitors of the JAK signaling pathway, upadacitinib, abrocitinib, ruxolitinib, while other immunomodulatory agents such as nemolizumab, lebrikizumab, tralokinumab, ustekinumab are promising for their usefulness and safety in atopic dermatitis. Allergen-specific immunotherapy may be helpful in selected cases.

Scurt CV

Grad didactic:
Asistent Universitar

Funcţie:
Medic specialist

Loc de muncă:
Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca, Institutul Regional de Gastroenterologie si Hepatologie Profesor Doctor Octavian Fodor, Cluj-Napoca

Specializări:
Alergologie si Imunologie Clinica

Apartenenţa la Societăţi ştiinţifice:
Membru Societatea Romana de Alergologie si Imunologie Clinica, membru EEACI

Conf. Dr. Radu Daniela
Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” Timișoara

Influențele pandemiei COVID-19 asupra afecțiunilor venoase ale membrelor inferioare
Autor: Daniela Radu

Clinica 1 Chirurgie, Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș Timișoara

Cuvinte cheie: covid-19, afecțiuni venoase , scala de triaj
Introducere: În concordanță cu recomandările curente datorită pandemiei cu SARS CoV 2 spitalul nostru a instituit măsuri drastice cu modificări în practica medicală zilnică. Aceste măsuri au inclus sistarea intervențiilor elective în perioadele de maximă incidență a infecției inclusiv pentru afecțiunile venoase.
Scop: analiza influenței pandemiei asupra evoluției afecțiunilor venoase ale membrelor inferioare
Material și metodă: VELTAS este o scală de triaj dedicată îngrijirii pacienților cu afecțiuni venoase acute sau cronice. Experții UIP au dezvoltat un consens pentru a standardiza managementul acestor pacienți în condițiile actuale de pandemie. Triajul pacienților se bazează pe evaluarea clinică a cazurilor. În concordanță cu VELTAS, condițiile clinice se clasifică în 6 categorii: thromboembolism venos, insuficiență venoasă cronică, anomalii vasculare, trauma venoasă, compresie venoasă, limfedem. Gradul urgenței este apreciat ca: foarte urgent, urgent, semi-urgent, non-urgent. În această analiză am inclus 480 de pacienți dispensarizați prin ambulatoriul Clinicii 1 Chirurgie a SCJUPB Timișoara. Prioritizarea pacienților a fost efectuată de către medicul curant, în concordanță cu criteriile clinice, ținând cont de siguranța pacienților și posibilitatea evoluției rapide a bolii spre complicații invalidante.
Rezultate: Intervenția chirurgicală a fost reprogramată la 78% din pacienți pentru cel puțin 3 luni, pacienții rămânând acasă, cu tratament conservator. În primele 24 de luni de COVID-19 au fost reprogramate 229 de proceduri venoase și s-au efectuat 415 de consultații on-line.
Concluzii
1.Afecțiunile venoase cronice au fost în marea lor majoritate tratate conservator în timpul pandemiei de COVID-19.
2.Scala VELTAS este un instrument util pentru încadrarea corectă a afecțiunilor, prioritizarea cazurilor și prevenirea complicațiilor generate de întârzierea intervenției curative în afecțiunile venoase.

Pandemic influences on the treatment of venous disease
Author: Daniela Radu

Surgery Clinic 1, University of Medicine and Pharmacy Victor Babeș Timișoara

Key words: COVID-19, chronic venous diseases, triage scale,
Background: In accordance with current recommendations due to coronavirus disease our hospital has instituted drastic practice changes. These involved rescheduling of all elective procedures, including venous cases.
VELTAS is a triage and acuity scale dedicated to the care of patients with acute and chronic venous and lymphatic disorders. This Scale was developed to provide an international standard to help specialists in the management of this patients. Triage urgency was determined based on clinical assessment of urgency with which a patient would require medical treatment or surgical intervention.
Method: According to VELTAS, clinical conditions were classified into six categories: venous thromboembolism, chronic venous disease, vascular anomalies, venous trauma, venous compression, lymphatic disease. The degree of urgency is appreciated as: emergencies, urgent, semi-urgent, non-urgent.
Results: In this analysis, we included 480 patients.  We delayed the intervention in 78% of patients for at least 3 month, with conservative treatment at home. During the first 24 month of the COVID-19 related practice changes, 229 vein procedures were rescheduled and 415 new consultations were performed using telehealth methods.
Conclusion:
1.Venous chronic diseases (CVD) were mostly conservatively treated during the pandemic period
2.Scala VELTAS is a useful tool for correct classification of the condition, prioritizing cases and prevention of complications caused by delayed curative intervention in venous diseases

Scurt CV

I was born in Sibiu, Romania, in 09 May 1960, married, no children. I graduated from the Faculty of Medicine, Institute of Medicine Timisoara in 1986. After graduation and I was employed by County Hospital Sibiu as a junior doctor. In 1991 I started my specialization in General Surgery at the Surgical Clinic no.1, of the County Emergency Hospital Timis, belonging to the University of Medicine and Pharmacy Timisoara. Since 1994 I was employed as a surgeon and Assistant Lecturer, then Senior Lecturer and from 2017 Associate Professor of the above mentioned university. I was awarded a Master’s Degree in 1998 and got the PhD title in 2002 from the University of Medicine “Iulius Hatieganu” of Cluj Napoca.
Member of International Committee a XXIX World congress of the International Union of Angiology, I virtual World Congress of the IUA 2020, International Scientific Board la UIP Chapter Meeting 13-17 April, Rome 2016, International Organizing Committee of The UIP Chapter Meeting Seoul UIP 2015. Member of the Editorial Board of Acta Phlebologica, European Journal of Physical and Rehabilitation Medicine, Aperito Journal Of Dermatology, Reviewer for World Journal of Surgical Oncology.
Member of Organizing Committee of 8 Romanian Congresses of Phlebology with International Participation (1996-2018) President of two other committees (2008, 2011), vice-president in 2013 and 2014.
Membership of Medical Associations: President of the Romanian Society of Phlebology (2011-2014), Founder Member of the Balkan Venous Forum 2009, Member of the Romanian Society of Surgery, Honorary Member of the National Society of Laparoscopic Surgery and Mechanical Sutures- 1996, Member of the Romanian Association for Endoscopic Surgery and Other Interventional Techniques (ARCE), Member of European Venous Forum (EVF), Member of the Union Internationale of Phlebology (UIP), Member of the International Union of Angiology (IUA), Member of the European Digestive Surgery (EDS), Member of European Association for Endoscopic Surgery (E.A.E.S),
Romanian awards: Diploma of Excellency for the promotion and contribution to the Angiology and Vascular Surgery in Romania in 2013; awarded by the Romanian Academy, the “Alexandru Radulescu/2011”award for Medical Sciences for the book Phlebopatology; Diploma of Excellency, for the promotion and contribution of the Angiology and Vascular Surgery in Romania in 2010; Diploma of Excellency for the promotion of the Laparoscopic Surgery in Romania, 2002.
Invited speaker:
• “XI International Congress of CEVF; II Meeting of the Multinational Chapter of IUA; XXVIII Congress of MLAVS – Advances in Cardiovascular Diseases Palermo Italy 2018
• UIP-Chapter meeting 14-17 aprilie Rome Italy 2016
• UIP-chapter meeting, Seoul Koreea 27-29 august 2015
• Central European Vascular Forum, Rome, Italy October 16-18, 2014
• 5th Balkan Venous Forum, Sofia Bulgary October 9-12, 2014
• AFI Sclerotherapy, Florence Italy 28-29 March 2014
• Balkan Venous Forum Belgrad Serbia 2013
• Balkan Venous Forum Istanbul Turkey 2012
• 2nd Balkan Venous Forum, Athens, Greece 2011
Published papers as first author: 21 books, monographs and student guides; 102 studies in volumes and journals.
Research interests: classic and laparoscopic in visceral surgery, varicose diseases, leg ulcers, diabetic foot, posttrombotic syndrome, congenital venous malformations of the lower leg.

Asist. Univ. Dr. Suciu Gloria
Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București
Spitalul Clinic Colentina, București

Aspecte dermatologice în deficiențele vitaminice
Autori: Gloria Suciu1,2, Cristina Gabriela Lupu2, Ana Cutoiu2, Laura Munteanu2
1U.M.F. Carol Davila
2Spitalul Clinic Colentina, București

Cuvinte cheie: hipervitaminoze, semne cutanate

Vitaminele sunt constituenți ai dietei umane esențiali pentru dezvoltarea și menținerea funcțiilor corpului, fără rol de sursă de energie. Vitaminele sunt fie liposolubile (A, D, E, K), fie hidrosolubile. Niciuna dintre cele liposolubile nu sunt cofactori pentru enzime, în timp ce majoritatea celor hidrosolubile sunt.
Hipervitaminoza e mai probabilă în cazul vitaminelor liposolubile. Toxicitatea datorată dozelor mari de vitamine hidrosolubile este rar întâlnită, ele fiind repid excretate prin urină.
Ingestia excesivă de vitamine apare mai adesea la persoane care urmăresc efecte anti-îmbătrânire sau antineoplazice. În contextul actual (pandemia Corona virus) oamenii ingeră o cantitate impresionantă de suplimente alimentare, inclusiv vitamine în speranța creșterii rezistenței la infecții.
Anumite hipervitaminoze au semne cutanate (ex cheilită, xeroză cu prurit, alopecie în excesul de vitamina A, peteșii și echimoze în excesul vitaminei E, flushing, acantosis nigricans în exces de vitamina B3 etc).
Medicul trebuie să recunoască aceste semne și să stopeze aportul vitaminic necorespunzător.

Dermatological findings associated with vitamin excess 
Authors: Gloria Suciu1,2, Cristina Gabriela Lupu2, Ana Cutoiu2, Laura Munteanu2
1U.M.Ph. “Carol Davila” Bucharest
2Colentina Clinical Hospital, Bucharest

Keywords: vitamin excess, cutaneous signs

Vitamins are constituents of the human diet essential for development and maintenance of bodily functions, without having a role as an energy source. Vitamins are either fat-soluble (A, D, E, K) or water-soluble. None of the fat-soluble vitamins appear to serve as cofactors for enzymes whereas most of the water-soluble vitamins do.
Symptomatic vitamin excess is more likely with fat-soluble vitamins. Toxicity due to high doses of water-soluble vitamins is rarely seen, as they are rapidly excreted via the urine.
Excessive ingestion of vitamins most commonly occurs in people seeking potential anti-ageing and antineoplastic effects. In actual context (Corona pandemic) people ingest a lot of suppliments aiming resistance to infection.
Certain vitamin excess have cutaneous signs (eg cheilitis, xerosis with pruritus, dermatitis, alopecia in vitamin A excess, petechiae and ecchymoses in vitamin E excess, flushing, acanthosis nigricans in vitamin B3 excess etc). Physicians must recognise this signs and stop innaproppiate intake of vitamins.

Scurt CV

Absolventă a Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca
Asistent Universitar, U.M.F. “Carol Davila” București
Medic primar dermato-venerolog
Doctor în medicină, U.M.F. “Carol Davila” București
Membră a Societătii Române de Dermatologie, Academiei Europene de Dermato-Venerologie