Dr. Artenie Claudia-Adelina
Departamentul de Dermatologie, Arcadia Spitale și Centre Medicale Iași

Alopecia areata la copii
Autor: Claudia Artenie1 , Luciana Nitoi2 , Irina Ciomaga3

Autori: Claudia Artenie1, Luciana Nitoi2, Irina Ciomaga3
1. Medic primar dermatovenerologie Arcadia Hospital, Pro Life Clinics Iași
2. Medic primar endocrinologie, Șef lucr, Universitatea Dunărea de jos Galați, Facultatea de Medicină și Farmacie, Departament Clinic Medical
3. Medic primar pediatrie, Asist. univ. UMF Gr. T. Popa Iași, Sp. Sf. Maria Iași, Secția Pediatrie

Alopecia areata este o afectiune autoimuna noncicatriceala a firului de par, destul de des intalnita in ultimul timp..Afectiunea se caracterizeaza prin prezenta de placi alopecice bine delimitate, rotunjite izolate sau confluate fara scuame si fara par rupt la niveluri diferite . Pot fi prezente pe scalp cel mai adesea , dar si pe alte zone – barbie, sprancene,gene, trunchi etc.De foarte multe ori se asociaza cu afectiuni tiroidiene, dermatita atopica, alte boli atoimune. Pacientii pot prezenta modificari si la nivelul unghiilor.
Tricoscopia, examenul micologic , analizele de laborator si chiar biopsia sunt uneori necesare pentru un diagnostic de certitudine.Tricoscopia Fotofinder este o metoda comoda, rapida nedureroasa neinvaziva de diagnosticare a alopeciilor.
Diagnosticul diferential se face cu :infectiile fungice, tricotilomania, alopecia de tractiune, effluvium telogen, alopecii cicatriceale(lupus eritematos, lichen planopilar etc).
Multi copii au recidive, sau perioade de accentuare a alopeciei urmate de perioade de crestere.Recidivele apar imediat sau la varsta adulta.
Alopecia areata nu are tratament curativ, dar mai multe variante de tratament pot duce la cresterea parului :corticosteroid topic sau injectabil, minoxidil, anthralin. Cu tratament corespunzator se obtine cresterea parului intr-un numar mare de cazuri.
Consultul dermatologic trebuie completat adesea prin consult endocrinologic si psihologic.
Voi prezenta cazul unui baiat de 9 ani diagnosticat cu alopecie areata in urma cu 1 an, care in urma unui consult intredisciplinar endocrinologic, pediatric si psihologic si tratament local timp de 1 an , a prezentat o evolutie favorabila.

Alopecia areata in children
Authors: Claudia Artenie , Luciana Nitoi , Irina Ciomaga 

Alopecia areata is a non-scarring autoimmune disease of the hair follicle, very often seen lately in children.It is characterized by the sudden appearance of round or oval patches of hair loss, without scaling or broken hairs. The patches are usually seen on the head, but also on the face, eyebrows, eyelashes,  the body etc.Alopecia areata has been associated with atopy, nail changes, endocrinological disorders, autoimmune disease . Trycoscopy, blood tests, micologic exam and even biopsy are needed for a proper diagnosis. Differrential diagnosis is made with: tinea capitis, trichotillomania, telogen effluvium, traction alopecia, scarring alopecia(lupus, lichen planopilaris etc). Children with chronic hair loss may need psychological support. There is no cure for alopecia areata, but some treatments can help regrow hair: corticosteroid topical or intralesional , topical minoxidil , anthralin. I ‘ll present the case of a 9 year old boy diagnosis with alopecia areata from 1 year.

Scurt CV

Experienta profesionala
2012-prezent –  Prolife Iasi, Centrul de dermatologie și estetică medicală Arcadia Hospital
2007-2012 medic dermatovenerolog –  Roderma Iași
Afilieri profesionale
Asociația Dermatologilor din Moldova
Societatea Română de Dermatologie
Societatea Română de Dermatooncologie
European Academy of Dermatovenerology
International Dermoscopy Society
European Society for Pediatric Dermatology
Activitate stiintifica
Prim autor și coautor a unor articole și postere prezentate la congrese naționale și internaționale WCD Milan 2019, ESPD Dubrovnik 2019, EADV Geneva 2018, ESPD Mallorca2017, EADV Viena 2016, ESPD Paris 2016, EADV Copenhagen 2015, ISA Munchen 2015, Iasi 2014, EADV Amsterdam 2014, EADV Istanbul 2013, EADV Praga 2012, Iasi 2012, EADV Lisabona 2011, Bucuresti 2010, EADV Gotheborg 2010,  Iasi 2010, EADV Berlin 2009,  Sinaia 2007, Bucuresti 2006, Iasi 2002, EADV Barcelona 2003, EADV Praga 2002.
Cursuri si congrese de specialtitate
9-13 octombrie 2019 Madrid, Spania, 28 th European Academy of Dermatovenerology Congress
27-28 septembrie 2019 Italia, Roma, 6th CANDELA ACADEMY
10-15 iunie 2019 Italia, Milano 24th WORLD CONGRESS of DERMATOLOGY
31 mai 2019 Romania  București  Personalising Treatments with NASHA Technology Injection Anatomy Managing complications
2-4 mai 2019 Croatia Dubrovnik 19 th European Society for Pediatric Dermatology Congress
14-16 iunie 2018, Grecia, Salonic, 5 th World Congress of Dermoscopy,
19-21 octombrie 2017, Spania, Palma de Mallorca 17 th European Society for Pediatric Dermatology Congress
30 iunie- 1 iulie 2017  Grecia, Atena, EADV Specialist Course Botulinum Toxin
24-25 martie 2017 Romania, București Skin Cancer – curs de dermatoscopie cu participare internationlala 
9-10 septembrie 2016 Germania, Munchen, EADV Specialist Course Atopic Dermatitis

Dr. Bădulici Sonia
 Institutul Dermato-Estetic Dr. Irinel Nedelcu, București
Alfa Medical Services, București, București

Dermatoze profesionale: etiologie, forme clinice, diagnostic, profilaxie
Autor: Sonia-Cornelia Bădulici

Cuvinte cheie: iritație, causticitate, dermatite de contact alergice profesionale, teste epicutanate

Introducere Dermatologia profesională este o specialitate interdisciplinară, care nu poate fi disociată nici de Medicina muncii, nici de Dermato-alergologia de contact. Material și metodă Trecerea in revistă a datelor din literatură, dar și a experienței personale, referitoare la dermatozele prin agenți fizici (cu accent pe termenii «iritație» și «causticitate»), dermatozele consecutive contactului tegumentar cu produse chimice (insistând asupra reacțiior alergice de contact), testarea epicutanată și rolul său în diagnosticul diferențial dintre formele clinice menționate mai sus, măsurile de protecție individuală. Rezultate Iritația cutanată regrupează toate leziunile neimunologice suferite de tegument la contactul cu diverși agenți fizico-chimici, causticitatea desemnând o iritație majoră, ce evoluează spre leziuni ireversibile ale tegumentului; dermatita de contact alergică profesională, apărută ca urmare a contactului cu o substanță la care subiectul a fost în prealabil sensibilizat, poate fi diferențiată de cea iritativă în funcție de circumstanțele de apariție, simptomele clinice subiective și obiective, limitele leziunilor, prezența sau absența erupțiilor la distanță, histopatologia leziunilor cutanate, rezultatele testelor epicutanate; un program strategic de prevenire cutanată individuală a mâinilor (creme, geluri și mânuși de protecție, produse de curățire a pielii, creme de îngrijire post activitate profesională, «reparatorii») se impune. Concluzii Interesul vizitei locului de muncă și al analizei diferitelor gesturi profesionale este capital; exigențele referitoare la igiena cutanată sunt de asemenea importante; în dermatitele de contact, orice tratament simptomatic este sortit eșecului dacă măsurile de evicțiune nu sunt luate. În caz de evicțiune ipotetică, măsurile de prevenție individuală și colectivă își au întreaga lor importanță.

Occupational dermatosis: etiology, clinical forms, diagnosis, prevention
Author: Sonia-Cornelia Bădulici

Keywords: irritation, causticity, allergic contact dermatitis, epicutaneous tests

Introduction Occupational dermatology is an interdisciplinary specialty that cannot be dissociated from either occupational medicine or contact dermato-allergology. Material and method Review of data from the literature, but also from personal experience, concerning dermatoses by physical agents (with emphasis on the terms “irritation” and “causticity”), dermatoses following skin contact with chemicals (insisting on allergic reactions contact), epicutaneous testing and its role in the differential diagnosis between the clinical forms mentioned above, individual protection measures. Results The skin irritation regroups all the non-immunological lesions suffered by the skin at the contact with various physico-chemical agents, the causticity designating a major irritation, which evolves into irreversible lesions of the skin; occupational allergic contact dermatitis, which occurs as a result of contact with a substance to which the subject has previously been sensitized, may be differentiated from the irritant one depending on the appearance circumstances, subjective and objective clinical symptoms, limits of the lesions, presence or absence of the eruptions at the distance, histopathology of skin lesions, epicutaneous test results; a strategic program for individual skin prevention of the hands (creams, gels and protective gloves, skin cleansers, post-work care creams, “repairers”) is required. Conclusions Visiting the workplace and analyzing different occupational gestures is crucial; skin hygiene requirements are also important; in contact dermatitis, any symptomatic treatment is doomed to failure if eviction measures are not taken. In the case of a hypothetical eviction, individual and collective prevention mesures are of the utmost importance.

Scurt CV

Experiență profesională:
Medic Primar Medicina muncii și Medic specialist Dermato-venerologie la Institutul Dermato-Estetic Dr. Irinel Nedelcu și Alfa Medical Services, București, Doctor în Științe Medicale

Certificate:
• 2004 – 2020 Cursuri anuale de actualizare în dermato-alergologie, organizate de Grupul de Studii și de Cercetări în Dermato-alergologie (GERDA)
• Ianuarie 2018, Ianuarie 2019, Ianuarie 2020, Ianuarie 2021 Participare la manifestarea Best of Allergologie et Immunologie, Lyon
• Iunie 2009 Certificat de Traducător (română-franceză, franceză-română, domeniul Medicină-Farmacie)
• Noiembrie 2008, Atestation de réussite, Examenul pentru DELF (Diplôme d’Études de Langue Française), Nivelul B1 al Cadrului European comun de referință pentru limbi
• Aprilie-Septembrie 2002 Stagiu de Dermatologie profesională și de Dermato-alergologie în Clinica de Dermatologie a Spitalului “Claude Huriez” , C.H.R.U. de Lille, FRANCE
• 1975-1981 Facultatea de Medicină Generală, Craiova

Apartenență la societăți științifice:
• Membru al ESCD (European Society of Contact Dermatitis) din anul 2014
• Membru al Rețelei de Vigilență în Dermato-Alergologie (REȚEAUA REVIDAL-GERDA) din anul 2015
• Membru al EBS (European Baseline Series) taskforce, din anul 2018

Şef lucr. Dr. Bădescu Aida Corina
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Iaşi

Actualități în diagnosticul și tratamentul cervico-vaginitelor și uretritelor nespecifice
Autor: Aida Corina Bădescu

Disciplina de Microbiologie, Facultatea de Medicină, U.M.F. ”Grigore T. Popa” Iaşi

Cuvinte cheie: cervico-vaginită, uretrită, diagnostic molecular, rezistență la antibiotice.

Sopul acestei prezentări este acela de a oferi participanților o privire de ansamblu asupra unor aspecte recente legate de etiologia, diagnosticul și tratamentul vaginitelor si uretritelor nespecifice.
În ultimii ani, evoluția fără precedent a metodelor de diagnostic molecular (PCR, secvențiere, microarray) au permis o analiză mult mai fidelă a componenței și dinamicii populațiilor microbiene care colonizează în mod normal căile genitale externe și au determinat o remaniere a listei agentilor microbieni dar și a ordinii lor în etiologia infectiilor cu această localizare.
Astfel, bacterii ca Ureaplasma urealyticum sau Mycoplasma hominis, cunoscute în trecut ca fiind implicate in etiologia uretritelor și vaginitelor, sunt acum considerate ca aparținând florei comensale iar patogeni ca Mycoplasma genitalium, bacterie imposibil de evidentiat fără aportul metodelor moleculare, este acum pe primele locuri in etiologia vaginitelor și uretritelor nespecifice.
Metodele moderne de detecție a secvențelor specifice ale genomului microbian permit în acest moment detecția cu mare sensibilitate și cu mare specificitate a microorganismelor patogene (bacterii, virusuri, fungi, protozoare), fie ca sunt cultivabile sau nu, dar și o analiză completă a genomului, deocamdata în scop de cercetare, pentru depistarea factorilor de virulență.
Mai mult, în condițiile în care testarea sensibiltații la antibiotice devine imperios necesară în condițiile creșterii fondului de gene de rezistență la antibiotice și a răspandirii lor globale, metodele moleculare deschid calea detecției rapide a acestor gene pentru orientarea terapiei, mai ales pentru microorganismele necultivabile sau dificil de testat.

Scurt CV

Şef lucrări Dr. Aida Corina Bădescu
Disciplina de Microbiologie
Facultatea de Medicină
U.M.F. ”Grigore T. Popa” Iaşi

Medic primar Medicină de Laborator
Doctor în ştiinţe medicale – specialitatea Dermatovenerologie.
Medic Coordonator Laboratorul de Biologie Moleculară, Spitalul de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” Iaşi

Membru în societăţi ştiinţifice:
• European Society for Clinical Microbiology and Infectious Disease
• Societatea Română de Microbiologie
• Societatea Română de Imunologie
• Societatea Română de Micologie

C.Ș. gr. I Dr. Benea Vasile
Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale “Victor Babeş” Bucureşti

Anafilaxia
Autori: Vasile Benea1, Simona-Roxana Georgescu1,2
1. Clinica de Dermatovenerologie, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş” Bucureşti.
2. Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” Bucureşti

Cuvinte cheie: anafilaxie, reacții alergice, autoinjector cu adrenalină.

Anafilaxia, cea mai severă formă de prezentare a reacțiilor alergice acute, poate fi definită drept o reacție sistemică acută, ce afecteză mai multe organe, cu evoluție rapidă, potențial letală, determinată de eliberarea mediatorilor chimici din mastocitele și bazofilele activate ca urmare a expunerii la un alergen cunoscut sau probabil și care necesită intervenția medicală de urgență. Incidența anafilaxiei, care variază între 8 și 50 de cazuri la 100.000 locuitori, este în continuă creștere, cel puțin în statele industrializate. În ciuda progreselor obținute în înțelegerea mecanismelor fiziopatologice ale reacțiilor alergice, de multe ori manifestările clinice ale anafilaxiei nu sunt recunoscute, diagnosticul este adeseori omis, măsurile terapeutice, inclusiv administrarea adrenalinei, sunt întârziate, iar pacienții sunt subinvestigați.
Din punct de vedere fiziopatologic reacțiile implicate în anafilaxie pot fi alergice (mediate prin mecanisme imunologice – IgE, IgG sau complexe imune) sau non-alergice (prin intermediul complementului sau bradikininei care activează nespecific mastocitele și bazofilele). Cei mai frecvenți factori trigger ai anafilaxiei sunt alergenele alimentare, medicamente și veninul de Hymenoptera; prevalența acestora variază în funcție de regiunea geografică și de vârsta pacienților.
Diagnosticul anafilaxiei se bazează în principal pe criterii clinice. Manifestările cutanate și/sau mucoase (urticarie, angioedem) sunt prezente în cele mai multe cazuri, fiind considerate în mod tradițional drept o condiție sine qua non pentru stabilirea diagnosticului. Alte afectări de organ ce sugerează diagnosticul de anafilaxie, mai ales dacă apar după expunerea la un posibil alergen, sunt manifestările respiratorii (edem laringian, bronhospasm), cardiovasculare (hipotensiune) sau gastrointestinale (crampe abdominale, vărsături). Triptaza, care reflectă degranularea mastocitelor și a bazofilelor, reprezintă standardul de aur al investigațiilor de laborator, creșterea sa în faza acută fiind diagnostică.
Anafilaxia reprezintă o urgență medicală majoră care necesită recunoașterea și inițierea rapidă a tratamentului, cu internarea într-un serviciu de urgență. Managementul pacientului depinde de severitatea reacției inițiale și de răspunsul la tratament. Sunt necesare administrarea cât mai precoce a adrenalinei și măsuri de susținere a funcțiilor vitale. Adrenalina reprezintă singura medicație care poate salva viața pacienților și care este eficientă pentru toate manifestările anafilaxiei. După remiterea episodului acut sunt necesare investigații pentru evidențierea posibilului factor trigger și măsuri de educare a pacienților, inclusiv pentru utilizarea adrenalinei auto-injectabile.

Anaphylaxis

Vasile Benea1, Simona-Roxana Georgescu1,2
1. Dermato-venereology Clinic, “Victor Babeș” Clinical Hospital for Infectious and Tropical Diseases Bucharest.
2. University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila” Bucharest

Key words: anaphylaxis, allergic reactions, adrenaline autoinjector.

Anaphylaxis, the most severe clinical presentation of acute allergic reactions, can be defined as an acute multiorgan systemic reaction, with rapidly, potentially fatal evolution, caused by the release of chemical mediators from mast cells and basophils activated as a result of exposure to a known or probable allergen and requiring emergency medical intervention. The incidence of anaphylaxis, which ranges from 8 to 50 cases per 100,000 inhabitants, is constantly increasing, especially in industrialized states. Despite the advances in understanding the pathophysiological mechanisms of allergy, frequently the clinical manifestations of anaphylaxis are under-recognized, the diagnosis is often missed, therapeutic measures, including the epinephrine use, are delayed, and patients are under-investigated.

From a pathophysiological point of view, the reactions involved in anaphylaxis can be allergic (mediated by immunological mechanisms – IgE, IgG or immune complexes) or non-allergic (eg, direct activation of mast cells and basophils by bradykinin or complement). Food, drug, and Hymenoptera venom are the most common elicitors of anaphylactic reactions; their prevalence varies depending on the geographical region and the patients’ age.
Anaphylaxis is primarily a clinical diagnosis. Cutaneous and/or mucosal involvement (urticaria, angioedema) is present in most cases, traditionally being considered as a sine qua non condition for diagnosis. Other organ involvements that suggest the diagnosis of anaphylaxis, especially if they occur after exposure to a possible allergen, are respiratory (laryngeal edema, bronchospasm), cardiovascular (hypotension) or gastrointestinal (abdominal cramps, vomiting) manifestations. Triptase, which reflects the degranulation of mast cells and basophils, is the gold standard laboratory test of IgE-mediated anaphylaxis, its increase in the acute phase being diagnostic.
Anaphylaxis is a major medical emergency that requires immediate recognition and rapid initiation of treatment, with admission to an emergency department. Patient management depends on the severity of the initial reaction and the response to treatment. It is necessary to administer adrenaline as early as possible and measures to support vital functions. Adrenaline is the only life-saving medication and is effective for all manifestations of anaphylaxis. After remission of the acute episode, investigations are needed to highlight the possible trigger factor and measures to educate patients, including the use of auto-injectable epinephrine.

Scurt CV

Experienţa profesională:
Prezent: cercetător ştiinţific principal gr. I, Laboratorul de cercetare dermato-venerologie, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş” Bucureşti
2002 – 2012: cercetător ştiinţific principal gr. I, Centrul Dermato-venerologic, Spitalul Clinic de Dermatologie “Prof. dr. Scarlat Longhin” Bucureşti;
1996: cercetător ştiinţific gr II, Centrul Dermato-venerologic, Spitalul Clinic de Dermatologie “Prof. dr. Scarlat Longhin” Bucureşti;
1994: medic primar dermato-venerolog, Spitalul Clinic de Dermatologie “Prof. dr. Scarlat Longhin” Bucureşti;
1989: cercetător ştiinţific gr III, Centrul Dermato-venerologic, Spitalul Clinic de Dermatologie “Prof. dr. Scarlat Longhin” Bucureşti;
1989: medic specialist dermato-venerolog; Spitalul Clinic de Dermatologie “Prof. dr. Scarlat Longhin” Bucureşti;
1983: medic-doctor în medicină generală, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti; prerepartiţie în cercetarea clinică medicală la Centrul Dermato-venerologic Bucureşti;
Coordonator al Laboratorului de cercetare dermato-venerologie, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş” Bucureşti
2009-2012: Manager, Spitalul Clinic de Dermatologie “Scarlat Longhin”, Bucureşti
2004-2009: Director Medical, Spitalul Clinic de Dermatologie “Scarlat Longhin”, Bucureşti
1993 – prezent: Şeful Laboratorului de Alergologie, Laboratorul de cercetare dermato-venerologie;
Activităţi şi responsabilităţi principale:
Activitate de cercetare – Laboratorul de cercetare dermato-venerologie, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş” Bucureşti;
Asistenţă medicală specialitatea dermato-venerologie – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş” Bucureşti;
Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş”, Şoseaua Mihai Bravu 281, sector 3, 030303 Bucureşti
Educaţie şi formare:
Perioada:
Calificarea / diploma obţinută:
2002: cercetător ştiinţific principal gr. I, Academia de Ştiinţe Medicale, România;
2001: doctor în ştiinţe medicale, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti;
1996: cercetător ştiinţific gr II, Academia de Ştiinţe Medicale, România;
1994: medic primar dermato-venerolog;
1989: cercetător ştiinţific gr III, Academia de Ştiinţe Medicale, România;
1989: medic specialist dermato-venerolog;
1977-1983: Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti, medic-doctor în medicină generală,
1972-1976: Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” Galaţi.

Prof. Dr. Bogdănici Camelia
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa”, Iași
Spitalul Clinic Județean de Urgențe “Sf. Spiridon” Iași

Stimularea neuronală în ambliopie
Autori: Camelia-Margareta Bogdănici, Bejan Ionela Alisa, Niagu Irina Andreea

Disciplina de Oftalmologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa”, Iași, Romania

Una dintre cele mai utilizate tehnici de tratament pentru îmbunătățirea vederii este neurostimularea care poate fi realizată prin mai multe metode. Lucrarea prezintă numeroase opțiuni prin care se poate realiza tratamentul de stimulare neuronală. Ocluzia a fost cunoscută şi descrisă din cele mai vechi timpuri și reprezintă inhibiţia corticală permanentă prin eliminarea funcţională a ochiului cu vedere mai bună, prin acoperirea unui ochi. Stimularea magnetică transcraniană poate îmbunătăţi temporar sensibilitatea la contrast şi rezoluţia spaţială în ambliopia adultului. Perceptual learning este o metodă care are ca principiu stimularea vizuală repetată cu diferite imagini ce conduce la îmbunătățirea semnificativă și persistentă a acuității vizuale pe termen lung. Neurovision este o terapie nouă, non-invazivă de îmbunătăţire a vederii, prin care creierul este antrenat să clarifice imaginea primită, în mod automat, asemănător unui software care îmbunătăţeşte o imagine digitală cu rezoluţie redusă. Vision Therapy System 4 (VTS 4) reprezintă de asemenea o terapie nouă, non-invazivă având ca principiu stimularea vizuală repetată cu diferite imagini ce conduce la o îmbunătăţire semnificativă şi persistentă a acuităţii vizuale pe termen lung facilitând şi conexiunile neuronale la nivel cortical.Pentru reducerea cheltuielilor de spitalizare, au apărut și metode de dezambliopizare care pot fi utilizate acasă la pacient, ca de exemplu amblyopia home therapy. De asemenea, s-au realizat o multitudine de jocuri video pe calculator, care induc stimularea plasticității neuronale cu creșterea acuității vizuale a ochiului ambliop. Scopul acestei prezentări este de a demonstra modul în care tratamentele de stimulare neuronală ajută la îmbunătățirea calității vederii.

Neural stimulation in amblyopia
Authors: Camelia-Margareta Bogdănici, Bejan Ionela Alisa, Niagu Irina Andreea

Discipline of Ophthalmology, “Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy,
Iasi, Romania

One of the most used treatment techniques to improve the vision is neurostimulation which can be achieved by several methods. This paper presents numerous options through which the treatment of neural stimulation can be performed. Occlusion has been known and described since ancient times and represents permanent cortical inhibition by functional removal of the eye with better vision, by covering the eye. Transcranial magnetic stimulation may temporarily improve contrast sensitivity and spatial resolution in adult amblyopia. Perceptual learning is a method that has as a principle the repeated visual stimulation with different images that leads to the significant and persistent improvement of long-term visual acuity. Neurovision is a new, non-invasive vision-enhancing therapy, in which the brain is trained to clarify the received image automatically, similar to a software that enhances a low-resolution digital image. Vision Therapy System 4 (VTS 4) is also a new, non-invasive therapy based on the principle of repeated visual stimulation with different images leading to a significant and persistent improvement in long-term visual acuity and facilitating neural connections at the cortical level. Methods that can be used at home, such as amblyopia home therapy, have also been developed to reduce hospitalization costs. Moreover, various computer video games have been made, which induce the stimulation of neural plasticity with the increase of the visual acuity of the amblyopic eye. The purpose of this presentation is to demonstrate how neural stimulation treatments help to improve vision quality.

Scurt CV

Sunt absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi, România din 1985.
În perioada 1990-1994 am urmat rezidenţiatul în Specialitatea Oftalmologie, Spital ”Sf. Spiridon”, Iaşi unde îmi continui activitatea ca medic primar şi în prezent.
În perioada 1987-1990, am fost Asistent Universitar, la Disciplina Histologie, iar între 1991 – 1999 la Disciplina Oftalmologie, U.M.F. “Grigore T. Popa” Iaşi. Între 1999 – 2007 am fost Şef de lucrări iar din 2007 sunt Conferenţiar la Disciplina Oftalmologie, U.M.F. Iasi, Spital ”Sf. Spiridon” Iaşi.
Din 2017 sunt Coordonatorul activităţii didactice la Disciplina Oftralmologie, Departamentul Chirurgie II.
În 1999 am susţinut Doctoratul în Medicină, specialitatea Oftalmologie, cu tema: “Cercetări clinice privind echilibrul presor intraocular la Normali, Hipertensivi şi Glaucomatoşi.
Am avut Burse de cercetare şi de lucru în: Köln – Germania (1994); Kfar-Saba Israel (1997); Louisville Kentucky (1997); Regensburg – Germania (1994). Între 2007 – 2012, am fost Directorul Medical din Spitalul Clinic de Urgenţe “Sf. Spiridon” Iaşi, iar între 2012 – 2016, Deputat în Parlamentul României, şi membră a Comisiei pentru Sănătate şi Familie.
Sunt membră în bordul de conducere al Societăţii Române de Oftalmologie, vicepreşedinta Societăţii Române de Oftalmopediatrie şi Strabism, membră a Societăţii Române de Lentile de Contact, membră a Academiei Europene de Ortokeratologie.
Sunt autor şi coautor a numeroase lucrări ştiinţifice la Congrese din România precum şi Internaţionale, a 17 publicaţii ştiinţifice ISI şi 36 BDI, precum şi a 15 cărţi în oftalmologie.
Subiecte preferate: Oftalmopediatrie, Ambliopie, Ortokeratologie, Lentile de Contact, Low-Vision.