Dr. Ungureanu Gabriela
Spitalul Judeţean de Urgenţe Bacău

Urticaria cronică spontană – Prezentare de caz
Autor: Gabriela Ungureanu

Sef sectie dermatogie-alergologie – Spitalul judetean de urgenta Bacau

Angioedemul ereditar este o boala genetica rara, cu transmitere autosomal dominanta, cauzata de un deficit de C1 inhibitor esteraza, prin mutatia genei SERPING1 ,caracterizata clinic prin episoade recurente de angioedem subcutanat sau submucos ce implica extremitatile, fata, caile aeriene respiratorii superioare si tractul gastro-intestinal.
Fiziopatologic deficitul de C1 inhibitor esteraza serologic sau functional duce la cresterea productiei de bradikinina ceea ce duce la cresterea permeabilitati vasculare cu aparitia angioedemului.
Cel mai grav este angioedemul laringeal cu potential fatal prin asfixie si care necesita terapie imediata.
Diagnosticul corect si promt este esential la pacientul cu angioedem ereditar care nu raspunde la medicatia antihistaminica si corticoterapia sistemica tipic utilizata in angioedemul mediat histaminergic. Intarzierea diagnosticului poate fi amenintatoare de viata la pacientul cu angioedem laringeal.
Accesul facil la medicul specialist si terapiile eficente din ultimi 10 ani au imbunatatit calitatea vietii pacientului cu angioedem ereditar si au redus rata mortalitati acestor pacienti.
Scopul terapiei in atacurile acute, ca si profilaxia pe termen lung, este de a reduce frecventa si severitatea atacurilor prin monitorizare, terapie si administre de catre pacienti la domiciliu a concentratelor de C1 inhibitori.

Hereditary angioedema update and case report 
Author: Gabriela Ungureanu

Senior Physician in Allergology and clinical Immunology
Head of the Department of Dermatology and Allergology, Emergency Hospital Bacau

Hereditary angioedema is a rare genetic disorder – autosomal dominant caused by C1 esterase inhibitor – C1INH deficiency and it’s characterized by recurrent episodes of severe swelling which involves the face, limbs, airways or gastro-intestinal tract.
Deficiencies in C1INH plasma level or function lead to increased production of bradykinin, which mediates vascular permeability, thus causing angioedema.
Laryngeal oedema is potentially life-threatening as a result of asphyxiation and requires immediate treatment.
Prompt and accurate diagnosis is essential as patients with hereditary angioedema do not respond to drugs typically prescribed for histaminergic mediated angeoedema. Delays in diagnosis can be fatal, particularly in the case of laryngeal oedema.
Hereditary angioedema therapy aims to avoid fatalities and to reduce the frequency and severity of angioedema attacks by means of on demand and short – and long – term prophilactic treatment. Acute treatment option includes C1INH concentrate (icatibant or ecallantide) administratied on site or self administratied at home when swelling appears.
Acces to specialist care and effective treatment in the past 10 years has improved the quality of life and has reduced the mortality rate in patients with hereditary angioedema.

Scurt CV

Experiența:
2014 – Prezent – Manager clinica ”New Medical” Bacău – Clinica alergologie–imunologie clinică
2004 – Prezent – Coordonator compartiment alergologie–imunologie clinică, Secția dermato–venerice , Spitalul Judeţean de Urgenţe Bacău
2019 – Specialist dermato–venerice
2009 – Medic primar alergologie imunologie clinică
2004 – Medic specialist alergologie imunologie clinică
1999 – 2004 – Rezident alergologie imunologie clinică Spital Clinic “Nicolae Malaxa” București, U.M.F. “Carol Davila”
1996 – 1999 – Serviciu de Ambulanță Județean Bacău
1990 – 1996 – U.M.F. “Grigore T. Popa“ Iași – Medic Generalist

Apartenenţa la Societăţi ştiinţifice:
Membru Societatea Română Dermatologie
Membru Societatea Română de Alergologie Imunologie Clinică
Membru Academia Europeană de Alergologie Imunologie Clinică
Membru Asociația Dermatologilor din Moldova

Conf. Dr. Loredana Ungureanu
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj

Dermatoscopia în carcinomul spinocelular
Autor: Loredana Ungureanu

Cuvinte cheie – carcinom spinocelular, dermatoscopie, diagnostic 

Evaluarea dermatoscopică reprezintă o componentă importantă a examenului obiectiv dermatologic, în special în cazul tumorilor cutanate. Tehnică diagnostică non-invazivă, dermatoscopia permite vizualizarea unor structuri invizibile cu ochiul liber, realizând legatură între examenul clinic și cel histopatologic. Studiile demonstrează o creștere a acurateții diagnostice prin utilizarea dermatoscopiei în tumorile melanocitare si non-melanocitare, pigmentate sau nepigmentate. Carcinomul spinocelular (CSC), tumoră malignă derivată din keratinocite, a înregistrat o incidență în creștere în ultimele decade. Deși rareori letal, CSC se asociază cu o morbiditate semnificativă datorită ratei crescute de recurență și a desfigurării induse de terapie. Diagnosticul CSC în stadii incipiente și evaluarea riscului de recurență sunt esențiale în reducerea morbidității, mortalității și a impactului socio-economic. În cadrul CSC, s-a observat că modele dermatoscopice specifice se asociază cu diferite stadii evolutive, ceea ce permite creșterea acurateții diagnostice și diagnosticul diferențial între keratozele actinice, CSC in situ și CSC invaziv. Mai mult, dermatoscopia permite evidențierea unor modele diferite în variantele pigmentate și cele nepigmentate de CSC. 

Scurt CV

Conferențiar universitar, Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca
Medic primar dermatolog, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj
 
Ungureanu Loredana a absolvit Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca in anul 2004. In anul 2011 a devenit medic specialist și ulterior in anul 2016 medic primar dermatolog. Activitatea ei didactică cumulează o experiență de 10 ani în cadrul Disciplinei Dermatologie a Universității de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, inițial ca asistent universitar (post ocupat prin concurs în anul 2011) apoi succesiv ca șef de lucrări și conferențiar universitar. În anul 2013 a devenit doctor în medicină, iar în anul 2021 a dobândit atestatul de abilitare în domeniul de studii universitare de doctorat Medicină.
Dincolo de dermatologia generală, domeniile sale particulare de interes și expertiză includ dermato-oncologia, tehniciile non-invazive de diagnostic, bolile cu transmitere sexuală, educația medicală și sănătatea publică. 
În toată această perioadă, a fost implicată în 3 granturi de cercetare naționale (unul ca director de proiect), un grant de cercetare intern al UMF Cluj, iar în anul 2014 a obținut o bursă de cercetare în cadrul programului POSDRU Transcent. Activitatea de cercetare s-a concretizat prin publicarea a 19 articole în calitate de autor principal și 12 articole în calitate de co-autor în reviste de specialitate cotate ISI, 5 dintre aceste articole fiind premiate în cadrul competiției de premiere a rezultatelor cercetării. Este autor a două monografii, editor a unei cărți de specialitate si a participat la elaborarea primului tratat de dermato-oncologie din România. A efectuat stagii de pregătire la Universitatea Bochum (Germania) și Universitatea Luigi Vanvitelli Napoli (Italia).

Dr. Vidan Popa Mihaela
Hyperclinica MedLife Grivita, București
Spitalul Elias București

Ghid de tratament în rozacee
Autori: Dr. Mihaela Vidan Popa, Dr. Mirela Nichita, Prof. Călin Giurcăneanu
Clinica Medlife Grivița București
Spitalul Elias București

Rozaceea este o boală cutanată inflamatorie cronică și recidivantă care afectează în primul rând fața. Se exprimă clinic prin flush-uri la nivelul feței, eritem, telangiectazii și papulo-pustule asemănătoare acneei. Prevalența geografică a acestei boli variază între 1% și 22%. Diagnosticul diferențial este larg iar tratamentul este uneori dificil în funcție de stadiul bolii. Pentru leziunile eritematoase și telangiectazii, terapia cu lumină intens pulsată (IPL) și laser, sunt opțiuni terapeutice populare. Pentru rozaceea papulopustuloasă, atât antibioticele topice și sistemice cât și retinoizii topici și sistemici sunt utilizate. Totodată, ivermectina, un agent acaricid este o alternativă terapeutică. În stadiile avansate, hiperplazia glandelor sebacee duce la apariția rinofimei. Laserele ablative sunt o alternativă terapeutică larg întâlnită azi. Lucrarea reprezintă o sistematizare a materialului publicat în revista JEADV 2017,31,1775–1791 cu actualizarea terapiilor pentru rozacee pâna la această dată. 

Guideline for the treatment of rosacea
Authors: Dr. Mihaela Vidan Popa, Dr. Mirela Nichita, Prof. Călin Giurcăneanu
Medlife Clinic Grivița Bucharest
Elias Hospital Bucharest

Rosacea is a chronic and frequently relapsing inflammatory skin disease primarily affecting the central areas of the face. Rosacea is characterized by symptoms of facial flushing and a spectrum of clinical signs, including erythema, telangiectasia, coarseness of skin, and an inflammatory papulopustular eruption resembling acne. Its geographic prevalence varies from 1% to 22%. The differential diagnosis is wide, and the treatment is sometimes difficult and varies by stage of rosacea. For erythematous lesions and telangiectasia, intense pulsed light (IPL) therapy and lasers are popular treatment option. For papulopustular rosacea, topical antibiotics, topical and systemic retinoids, as well as systemic antibiotics are used. A topical acaricidal agent, ivermectin, has undergone clinical development and is now on the market. In the later stages, hyperplasia of the sebaceous glands develops, resulting in phymatous growths such as the frequently observed bulbous nose or rhinophyma. Ablative laser treatments have largely replaced classical abrasive tools. Our presentation is an adjustment of scientific material published in JEADV 2017,31,1775–1791 with some up-to-date information with regards to rosacea treatment.

Scurt CV

Absolventă a Facultății de Medicină Generală, Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova, în anul 1999.
Și-a efectuat rezidențiatul în specialitatea Dermato-Venerologie în Spitalul Elias București, sub îndrumarea Prof. Călin Giurcăneanu. De atunci până în prezent, și-a desfășurat activitatea ca medic specialist, ulterior medic primar, în Hyperclinica Medlife Grivița București.
Ariile de interes sunt dermato-patologia, accesând cursul de „Dermatopatologie Diagnostică” acreditat de London Royal Collage of Pathologist in 2015, precum și dermato-chirurgia și dermato-estetică.
Este membră a Societății Europene de Dermato-Venerologie (EADV), a Societății Române de Dermato-Venerologie și a Primăverii Ieșene.
Are competență în chirurgie dermatologică, dermatoscopie și dermatologie estetică, având experiență în augmentarea cu fillere de umplere, injectări toxină botulinică, peelinguri chimice, tratamente de reîntinerire cu laser, mezoterapie și liftare cu fire.

Șef. Lucr. Dr. Voiculescu Vlad
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti, România

CSIESA: un nou scor pentru evaluarea îmbătrânirii cutanate intrinseci și extrinseci bazat pe microscopie confocală de reflectanță in vivo
Autori: V.M. Voiculescu1,2, A.M. Malciu2, L. Banciu2, E.C. Dobrică2, M. Lupu1,3
1 Catedra de Dermatologie, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, România
2 Clinica de Dermatologie Oncologică și Imunologie Clinică, Spitalul Universitar de Urgență Elias, București, România
3 Departamentul de Dermatologie, Centrul Medical Med-As, București, România

Cuvinte cheie: microscopie confocală de reflectanță; îmbătrânire cutanată; scor confocal

Îmbătrânirea cutanată este un proces fiziologic complex guvernat de factori intrinseci și extrinseci. Creșterea speranței de viață a transformat îmbătrânirea cutanată într-un subiect de interes pentru populația generală. Examenul clinic nu descrie pe deplin acest proces. Deși datele histologice sunt limitate, modificările microscopice care apar în procesul de îmbătrânire al pielii pot fi acum observate și cuantificate direct prin tehnici non-invazive, cum ar fi microscopia confocală de reflectanță in vivo (MCR). Am conceput un studiu prospectiv observațional cu scopul de a dezvolta un scor confocal ușor de utilizat pentru cuantificarea semnelor îmbătrânirii cutanate (CSIESA). Datele au fost colectate la „Centrul Medical Panduri” din București, în perioada 07-28.03.2022. Datorită naturii pivotale a studiului, am decis să înscriem 30 de subiecți. Lotul a fost împărțit în 5 grupe de vârstă: <35; 36–45; 46–55; 56–65 și >65 de ani. Semnele clinice au fost cuantificate folosind scorul „SCINEXA”. Au fost evaluate variabilele confocale cunoscute ale îmbătrânirii cutanate. Am calculat trei scoruri semi-cantitative diferite: scorul dezorganizării epidermice (EDS), scorul hiperplaziei epidermice (EHS) și scorul dermal (DS). EDS a arătat o tendință stabilă până la vârsta de 65 de ani și o creștere dramatică la subiecții >65 ani. EHS a fost caracterizat de o tendință ascendentă de la subiecții mai tineri la cei de vârstă mijlocie. DS a crescut liniar cu vârsta, cu o proporție diferită a tipurilor de colagen. Scorul confocal CSIESA s-a corelat bine cu scorul clinic SCINEXA. MCR este o tehnică non-invazivă aplicabilă pentru cuantificarea microscopică a semnelor de îmbătrânire cutanată.

The CSIESA: A novel score for the assessment of intrinsic and extrinsic skin aging based on reflectance confocal microscopy imaging
Authora: V.M. Voiculescu1,2, A.M. Malciu2, L. Banciu2, E.C. Dobrică2, M. Lupu1,3
1Department of Dermatology, “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy Bucharest, Romania
2Clinic of Oncological Dermatology and Clinical Immunology, Elias University Emergency Hospital, Bucharest, Romania
3Department of Dermatology, Med-As Medical Center, Bucharest, Romania

Keywords: reflectance confocal microscopy, cheilitis, lichen, erythroplasia, psoriasis

Skin ageing is an intricate physiologic process that is governed by intrinsic (chronoageing) and extrinsic factors. Increasing life expectancy have turned skin aging into a topic of growing concern for the general population. Clinical examination of the skin does not fully describe the skin ageing process. Although histological data is limited, the microscopic changes occurring during skin ageing can now be directly observed and quantified through non-invasive techniques, such as in vivo reflectance confocal microscopy (RCM). An observational prospective study was designed with the aim of developing an easy to use confocal score to quantify skin ageing related signs (“CSIESA”). Data were collected at “Centrul Medical Panduri” Clinic in Bucharest between 07- 28.03.2022. Due to the pivotal nature of the study, we decided to empirically enroll 30 subjects. The study population was split into 5 age groups: <35; 36–45; 46–55; 56–65 and >65 years old. Clinical signs were quantified using the “SCINEXA” score. Known confocal variables of skin ageing were evaluated. Three different semi-quantitative scores were calculated: epidermal disarrangement score (EDS), epidermal hyperplasia score (EHS), and dermal score (DS). The EDS showed a stable trend up to the age of 65 and a dramatic increase in older subjects. EHS was characterized by an ascending trend from younger subjects to middle aged ones. The DS was progressive with age with a different proportion of distinct collagen type. The confocal “CSIESA” score correlated well with the SCINEXA score. RCM is a powerful, non-invasive technique for microscopically quantifying the ageing signs.

Scurt CV

Experiența Personală:
2018-prezent – Șef de lucrări – Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti, România

Educaţie şi formare:
2013 – prezent – Medic primar dermato-venerolog – Spitalul Universitar de Urgenţă „Elias”, Bucureşti
2014 – prezent – Doctor in stiinte medicale – Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti, România

Membru în organizaţii profesionale:
• 2015 – prezent: membru al Consiliului director al SRD (Romanian Society of Dermatology)
• 2013 – prezent: membru al European Academy of Dermatology and Venerology (EADV) Alumi Club
• 2011 – prezent: membru al International Dermoscopy Society (IDS)
• 2010 – prezent: membru al EADV (European Academy of Dermatology and Venerology)
• 2008 – prezent: membru al Societăţii Romane de Dermatologie
• 2008 – prezent: membru în Colegiul Medicilor din Bucureşti

Lista lucrărilor ştiinţifice publicate:
• 2008 – prezent: am publicat 21 articole ISI in extenso, 32 de articole IDB (international data-base indexed) in extenso si peste 40 de articole in resumat (prezentate ca postre sau comunicari oreale la diferite manifestari stiintifice nationale sau internationale)
• 2016 – prezent: speaker invitat la peste 10 manifestari nationale de Dermatologie
• 2008 – prezent: am participat la peste 18 manifestari stiintifice internationale si peste 20 de manifestari stiintifice nationale (din domeniul meu de activitate)

Prof. Dr. Zurac Sabina
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti
Spitalului Clinic Colentina, București

Inteligența artificială în histopatologie: Experiența Spitalului Clinic Colentina și Zaya Artificial Intelligence
Autori: Sabina Zurac1,2,3*, Cristiana Popp1,3*, M Trascau3,4*, C Mogodici3*, Luciana Nichita1,2,3, Mirela Cioplea1,2,3, T Poncu3, B Ceachi3, Liana Sticlaru1,2,3, Alexandra Cioroianu1,2,3, M Busca1,3, Oana Stefan1, Irina Tudor1, A Voicu3, Daliana Stanescu3, Alexandra Bastian1,2
*autori cu contributie egala

1 Spitalul Clinic Colentina
2 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila Bucuresti
3 Zaya Artificial Intelligence SRL
4 Universitatea Politehnică Bucuresti

Inteligența artificială, tuberculoza, mycobacterium tuberculosis, Ziehl Nielsen

Tuberculoza reprezintă prima cauză de deces prin boală infecțioasă. Ideal, diagnosticul TBC se bazează pe identificarea Mycobacteriilor. Deoarece Mycobacterium tuberculosis este o bacterie de 2-4/0,2-0,5 microni, căutarea ei în lamele colorate Ziehl Nielsen (ZN) cu obiectiv microscopic 40X (diametru 0,5 mm) durează ore; inteligența artificială poate oferi soluții viabile în acest domeniu.
Echipa noastră include patologi, ingineri de machine learning și experți în IT și economie. Setul de date de antrenare include 500.000 de casete de delimitare pozitive și 1.000.000 negative provenite din lamele ZN a 81 de blocuri de parafină (21 pozitive, 60 negative); toate lamele au fost scanate folosind scanere manuale și automate; 7 patologi au notat zone pozitive și negative. Echipa de machine learning a propus mai multe tehnici de augmentare a imaginii cuplate cu diferite arhitecturi de computer vision. Setul de date de testare include 23 de lame ZN pozitive și 23 negative (46 de blocuri); lamele au fost scanate integral (whole slide images – WSI). 4 echipe de patologi au evaluat separat WSI-urile și lamele; WSI-urile au fost încărcate pentru analiză automată.
Analiza automată a WSI generează un raport care indică zonele susceptibile de a prezenta micobacterii. Arhitectura noastră prezinta rezultate foarte bune (0.9020 pe curba ROC). Rezultatele testului final (mașină versus om care evaluează WSI, mașină versus om care evaluează lame și om care evaluează WSI versus lame) arată acuratețe peste 90% în toate cazurile.
Software-ul bazat pe inteligență artificială pentru analiza automată a lamelor colorate ZN prezintă rezultate fiabile, oferind o economie extraordinară în timpul și efortul patologului.

Artificial Intelligence in histopathology: Colentina University Hospital and Zaya Artificial Intelligence experience
Autori: Sabina Zurac1,2,3*, Cristiana Popp1,3*, M Trascau3,4*, C Mogodici3*, Luciana Nichita1,2,3, Mirela Cioplea1,2,3, T Poncu3, B Ceachi3, Liana Sticlaru1,2,3, Alexandra Cioroianu1,2,3, M Busca1,3, Oana Stefan1, Irina Tudor1, A Voicu3, Daliana Stanescu3, Alexandra Bastian1,2
*Authors with equal contribution

1 Colentina University Hospital
2 University of Medicine and Pharmacy Carol Davila Bucharest
3 Zaya Artificial Intelligence SRL
4 University of Polytechnics Bucharest

Artificial intelligence, tuberculosis, mycobacterium tuberculosis, Ziehl Nielsen

Tuberculosis represents the first cause of death by infectious diseases. Ideally, TB diagnosis relies on Mycobacteria identification. Since Mycobacterium tuberculosis is a 2-4/0.2-0.5 microns bacterium, its searched in Ziehl Nielsen (ZN) stained-slides with 40X microscopic objective (0.5mm diameter) takes hours; artificial intelligence may offer viable solutions in this field.
Our team includes pathologists from Colentina University Hospital, machine learning engineers from University of Polytechnics Bucharest and experts in IT and economics from Zaya Artificial Intelligence SRL. Our training data set includes 500.000 positive and 1.000.000 negative bounding boxes originating in ZN-stained slides of 81 paraffin blocks (21 positive, 60 negative); all the slides were scanned using manual and automated slide scanners; 7 pathologists annotated positive and negative areas. The machine learning team has proposed several image augmentation techniques coupled with different custom computer vision architectures. Our testing data set includes 23 positive and 23 negative ZN-stained slides (from 46 paraffin blocks); the slides were scanned as whole slide images (WSIs). 4 teams of pathologists separately evaluated the WSIs and the original slides; the WSIs were sent for automatic analysis.
WSIs automatic analysis was followed by a report indicating areas more likely to present Mycobacteria. Our architecture showed very good results (0.9020 on ROC curve). The results of final test (machine versus man evaluating WSIs, machine versus man evaluating slides and man evaluating WSIs versus slides) showed accuracy over 90% in all cases.
AI-based software for automated analysis of ZN-stained slides shows reliable results, offering a tremendous economy in pathologist’s time&effort.

Scurt CV

Professor of Pathology in Faculty of Dental Medicine, University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila” Bucharest, senior pathologist and head of the Department of Pathologicy Colentina University Hospital, Bucharest, Romania.
Specializations in the field of dermatopathology (Austria 2012), molecular biology (Italy 2012), digestive pathology (Bucharest 2016, 2015, 2011, 2010, 2009 and 2008), oral pathology (the Netherlands 2005-2006), immunohistochemistry (Bucharest 2004; Greece 2001 ), lymphoid pathology (Greece 2001), pulmonary pathology (Italy 1999), soft tissue pathology (Greece 1997), liver pathology (Greece 1996)
Member of the European Society of Pathology, International Academy of Pathology, International Society of Dermatopathology, Romanian Society of Dermatooncology, Romanian Association of Immunodermatology, European Academy of Dermatovenerology
Author of over 330 scientific papers presented at national and international congresses and symposiums, over 125 articles published in specialized magazines, 23 specialized chapters / monographs. H-index (WOS all data bases) 10; citations: 460.
Researcher / manager / project manager in 16 research projects
Areas of interest: dermatopathology, oral pathology, infectious pathology, soft tissue tumors

Conf. Dr. Laura Endres
Universitatea din Oradea, Facultatea de Medicină și Farmacie, România

Dermatita atopica de la diagnostic la un tratament de calitate – Prezentare de caz
Autor: Conf. Univ. Dr. Laura Endres

Facultatea de Medicină și Farmacie, Universitatea din Oradea

Dermatita atopică a adultului reprezintă în continuare o problemă de interes major pentru dermatologi, fiind de multe ori neglijată sau ignorată de alte specialitati. Conform criteriilor actuale de diagnostic Hanifin & Rajika, dermatita atopică este o boală foarte frecvent întâlnită în ultimii ani dar nediagnosticată.
Prezentam cazul unui barbat 44 ani mediu urban, fara antecedente patologice semnificative, care se prezintă în martie 2020 cu : leziuni lichenificate, cruste, leziuni postgrataj ( axile, plica cotului), veziculizație, zemuire, cruste, descuamare mâini bilateral; cheilită angulară; papule, cruste, eritem gambe bilateral, prurit generalizat, insomnii severe apărute de aproximativ 2 ani și investigate de diverse specialități medicale (medicină internă, alergologie, gastroenterologie, chiurgie generală șamd). Pacientul iși administreaza zilnic Medrol de 8mg sau de 16 mg pentru prurit, cu ameliorare de scurta durata, insotit de alcool. De asemenea pacientul pezinta anxietate, depresie severa și o stare generală ușor influențată.
Tratamentul DA este unul complex și de multe ori cu rezultate minime, recăderile fiind frecvente. Terapiile biologice au o eficacitate și siguranță bună în studiile desfășurate până în prezent, venind in completarea tratamentelor actuale, iar beneficiile administrarii lor arată imbunatatirea simptomelor si calitatii vietii pacientilor la care acestea s-a administrat.

Atopic dermatitis from diagnosis to quality treatment – Case presentation

Author: Associate Professor Dr. Laura Endres

Adult atopic dermatitis is still a major concern for dermatologists, often being overlooked or ignored by other specialities. According to current Hanifin & Rajika diagnostic criteria, atopic dermatitis is a very common disease in recent years but it is undiagnosed.
We present the case of a 44-year old man, with no significant pathological history, who presented in March 2020 with : lichenified lesions, crusts, post-scratch lesions (armpits, elbow fold), blistering, crusts, bilateral hand descuamation; angular cheilitis; papules, crusts, leg erythema, generalized pruritus, severe insomnia occurred about 2 years ago and investigated by various medical specialities (internal medicine, allergology, gastroenterology, general surgery, etc.). The patient takes 8 mg or 16 mg of Medrol daily for pruritus, with short-term relief, accompanied by alcohol. The patient also experienced anxiety, severe depression, and slightly affected general condition.
The treatment of DA is complex and often with minimal results, having frequent relapses. Biological terapies have a good efficiency and they proved to be safe in studies conducted so far, complementing current treatments, the benefits of their administration improve the symptoms and quality of life for the patients.

Scurt CV

Conferențiar universitar, CoordonatorDisciplina Dermatologie, Universitatea din Oradea, Facultatea de Medicina si Farmacie.
Medic primar dermatovenerolog, Spital Clinic Pelican Oradea; înființarea și organizarea secției și ambulatorului de Dermatologie a Spitalului Clinic Pelican Oradea din anul 2010.
Licențiată a doua facultăți : Medicină Generală (1999) si Farmacie (2006).
Atestat de Lector în cadrul programului de studii complementare în dermatocosmetologie.
Membru in societati stiintifice internationale și naționale: Societatea Româna de Dermatologie(SRD); Asociația Dermatologilor Transilvani ; Asociația Dermatologilor Români de Sud-Vest; Societatea Româna de Medicina Estetica (SRME); Societatea de Dermato-Oncologie (SRDO); Societatea Româna de Dermato-Patologie (SRDPAT); European Academy of Dermatology and Venereology(EADV); International Dermoscopy Society (IDS); Societatea Româna de Biochimie.
Autor și coautor: 14 articole în extenso în reviste cotate ISI Thomson Reuters, 15 articole în extenso BDI și recunoscute CNCSIS categoria B+, 64 articole publicate in extenso in reviste de specialitate sau la coferinte nationale (indice Hirsh 6). Peste 100 de participări la congrese, simpozioane, master class, workshopuri de pregatire în vederea îmbunătățirii și perfecționării continue a activității didactice și medicale.
Premii UEFISCDI: 3 premii 2018-2020 (articole Q1 5,583 – Journal of Clinical Medicine ; Q1 5,589 – Science of the Total Environment; Q2 4,936 – Oxidative Medicine and Cellular Longevity).
Domenii de interes: oncologie dermatologică, depistarea precoce a neoplaziilor cutanate, studiul patogenezei melanomului, dermatoscopie, prevenția bolilor dermatologice, îmbunătățirea calității vieții la pacienții cu afecțiuni dermatologice cronice, dermatocosmetologie, dematologie estetică, dermatopediatrie, laser vascular; abordări noi ale metodelor analitice în identificarea și determinarea unor substanțe farmaceutice și fitochimice, cercetări farmacologice asupra unor substanțe farmaceutice și fitochimice.