Șef lucr. Dr. Costache Daniel O. Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central ”Dr. Carol Davila”, Bucureşti

Șef lucr. Dr. Decean Petra Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj Napoca

Utilitatea ecografiei cutanate în bolile inflamatorii autoimune Autori: Hana Petra Decean1, Vladiana Maria Hotea2, Maria Crisan3

1Secția de Dermatovenerologie, Spitalul Militar de Urgență Dr. Constantin Papilian, Cluj-Napoca, România 2Clinica de Dermatovenerologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, România 3Clinica de Dermatovenerologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, România Cuvinte cheie: ecografie cutanata, morfee, psoriazis, hidradenită supurativă, dermatomiozită

Ecografia cutanată reprezintă o tehnică imagistică non-invazivă care și-a demonstrat eficiența în monitorizarea și evaluarea bolilor inflamatorii autoimune, cum sunt psoriazisul, morfeea, hidradenita supurativă și dermatomiozita. Aceasta permite o evaluare detaliată a structurii pielii, a vascularizației și a profunzimii leziunilor, fiind esențială pentru diagnosticarea precoce și monitorizarea progresiei bolii. Utilizează o sondă de o înaltă frecvență, între 7-18 mHZ, care permite vizualizarea structurilor cutanate și a celor subcutanate, la o profunzime mică. În psoriazis, ecografia cutanată este utilă pentru identificarea unor markeri timpurii de inflamație, cum ar fi creșterea în grosime a dermului și dilatarea vaselor de sânge. În acest fel, poate ghida tratamentul, contribuind la evaluarea răspunsului la terapie. În morfee, ultrasonografia cutanată permite evaluarea extensiei fibrozării și poate diferenția leziunile cutanate inflamatorii de cele atrofice. În cazul hidradenitei supurative, ecografia cutanata permite observarea abceselor și a fistulelor, având rolul de a ghida tratamentele și de a monitoriza progresia leziunilor. Aceast lucru este esențial pentru un management terapeutic eficient. În dermatomiozită, ecografia cutanata permite evaluarea inflamației țesutului muscular și are rol în detectarea semnelor precoce de afectare cutanată și subcutanată, oferind informații importante pentru monitorizarea evoluției bolii și ajustarea terapiei. În concluzie, ecografia cutanată reprezintă un instrument valoros în managementul bolilor inflamatorii autoimune, având un impact semnificativ asupra diagnosticului, tratamentului și monitorizării acestora.

The aplication of skin ultrasound in autoimmune inflammatory diseases Authors: Hana Petra Decean1, Vladiana Maria Hotea2, Maria Crisan3

1Department of Dermatovenereology, Dr. Constantin Papilian Emergency Military Hospital, Cluj-Napoca, Romania 2Dermatovenereology Clinic, Cluj County Emergency Clinical Hospital, Cluj-Napoca, Romania 3Dermatovenereology Clinic, Cluj County Emergency Clinical Hospital, Cluj-Napoca, Romania Keywords: skin ultrasound, morphea, psoriasis, hidradenitis suppurativa, dermatomyositis

Cutaneous ultrasound is a non-invasive imaging technique that has proven effective in monitoring and evaluating autoimmune inflammatory diseases such as psoriasis, morphea, hidradenitis suppurativa, and dermatomyositis. It allows for a detailed assessment of the skin structure, vascularization, and the depth of lesions, making it essential for early diagnosis and monitoring disease progression. It uses a high-frequency probe, between 7-18 MHz, which enables the visualization of skin and subcutaneous structures at a shallow depth. In psoriasis, cutaneous ultrasound is useful for identifying early markers of inflammation, such as increased dermal thickness and dilation of blood vessels. This can guide treatment and contribute to evaluating the response to therapy. In morphea, cutaneous ultrasound allows for the assessment of the extent of fibrosis and can differentiate inflammatory skin lesions from atrophic ones. In hidradenitis suppurativa, cutaneous ultrasound allows the observation of abscesses and fistulas, helping to guide treatments and monitor lesion progression. This is crucial for effective therapeutic management. In dermatomyositis, cutaneous ultrasound enables the assessment of muscle tissue inflammation and plays a role in detecting early signs of skin and subcutaneous involvement, providing important information for monitoring disease progression and adjusting therapy. In conclusion, cutaneous ultrasound is a valuable tool in the management of autoimmune inflammatory diseases, significantly impacting diagnosis, treatment, and monitoring.

Scurt CV

Locotenent-colonel dr. Decean Hana, medic primar dermatovenerologie este șeful Cabinetului dermatovenerologie din Ambulatoriu integrat al Spitalului Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” Cluj-Napoca. Din anul 2011 încadrează funcția de șef Cabinet dermatovenerologie în Ambulatoriu integrat al Spitalului Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” Cluj-Napoca iar din anul 2016 este șef de lucrări la disciplina fiziologie a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca. Deține o pregătire profesională deosebită, fiind absolventă a unui masterat în științe medicale în domeniul cosmetologiei și a unui doctorat cu titlul tezei „Efectele radiaţiei UVB asupra celulelor epidermice: de la evenimentele iniţiale la protecţia cu antioxidanţi naturali”. Informațiile știintifice și abilitățile dobândite în urma activitaților de formare profesională au stat la baza unei continue dezvoltări a specialității dermatologie–venerologie în cadrul Spitalului Militar de Urgență Cluj-Napoca. O parte importantă din activitatea de specialitate a Cabinetului de dermatovenerologie se adresează consultului interdisciplinar și tratamentului modern al pacienților cu boli inflamatorii autoimune, în special psoriazis (inclusiv terapii biologice). A absolvit de-a lungul timpului diverse cursuri de specialitate în țară și străinătate (Italia, Germania, Belgia, SUA) și a beneficiat de burse internaţionale (acordate de către Academia Europeană de Dermatologie şi Academia Americană de Dermatologie) și o bursă de studii postdoctorale, acordată de Universitatea de Medicină şi Farmacie Cluj-Napoca. Este autor şi co-autor de articole originale, participant la proiecte de cercetare ştiinţifică, co-investigator în studii clinice, membru în cinci organizaţii profesionale şi ştiinţifice (EADV, SRDO, AMM, SRSF, IUPS) și speaker și participant la congrese naţionale şi internaţionale.

Şef lucr. Dr. Frățilă Simona
Facultatea de Medicină, Universitatea din Oradea, România

Șef Lucr. Dr. Manolache Nicuța
Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi

Şef lucr. Dr. Orzan Olguța Spitalul Universitar de Urgență Elias București, România Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București, România

Șef Lucr. Dr. Pomirleanu Cristina Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

Diagnosticul fenomenului Raynaud: dificultați și soluții in fața imitatorilor clinici Autori: Cristina Pomîrleanu, Codrina Ancuța

Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa Iași Clinica de Reumatologie 2, Spitalul Clinic de Recuperare Iași

Cuvinte cheie: fenomen Raynaud, imitatori clinici, eritromelalgie, chilblain

Introducere: Fenomenul Raynaud (FR) este o afecțiune vasospastică caracterizată prin atacuri ischemice tranzitorii de paloare, cianoză și hiperemie, ca răspuns la frig sau la condiții de stres. FR primar este o afecțiune idiopatică, fără o cauză subiacentă identificabilă, iar FR secundar este asociat cu diverse condiții, în special boli reumatice imun-mediate, dar și cu afecțiuni non-reumatice, precum bolile vaso-ocluzive, afecțiuni neurologice, hematologice, maligne și profesionale. Metodă: Sunt trecuți în revistă imitatorii clinci ai FR începând cu 2020, regăsiți prin căutare selectivă pe PubMed și Google Academic. Rezultate: Diagnosticul fenomenului Raynaud se bazează în mare parte pe istoricul clinic și pe examenul fizic, fiind esențială o evaluare detaliată a pacientului. Nu există teste specifice care să confirme diagnosticul de FR, motiv pentru care istoricul detaliat devine crucial. Acesta ajută la diferențierea între FR primar și FR secundar, dar și la distingerea FR de alte afecțiuni cu simptome similare. Diferențierea între FR primar și cel secundar este fundamentală, deoarece cele două forme au severitate, abordare terapeutică și prognostic distincte. În plus, diagnosticul corect al FR și identificarea condițiilor care pot imita simptomele acestuia sunt esențiale pentru un management adecvat. Astfel, în fața unui pacient cu manifestări vasculare periferice, medicii trebuie să fie conștienți de existența unor afecțiuni care pot imita FR, precum: acrocianoza, eritromelalgia, chilblain, sindromul vascular acral paraneoplazic, trombangeita obliterantă, sindromul dureros regional complex tip 1, sindromul de apertură toracică. Concluzii: Identificarea corectă a acestor imitatori clinici se poate face prin conștientizarea acestora, o anamneză detaliată, un examen clinic complet și un plan de investigație bine direcționat. Aceste etape sunt esențiale pentru evitarea confuziilor și pentru asigurarea unui diagnostic corect al FR.

Diagnosis of Raynaud’s phenomenon: challenges and solutions in the face of clinical imitators Autor: Cristina Pomîrleanu, Codrina Ancuța

“Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy Iași Rheumatology Clinic 2, Iași Clinical Rehabilitation Hospital

Keywords: Raynaud’s phenomenon, clinical imitators, erythromelalgia, chilblains

Introduction: Raynaud’s phenomenon (RP) is a vasospastic condition characterized by transient ischemic attacks of pallor, cyanosis, and hyperemia in response to cold or stress. Primary RP is an idiopathic condition with no identifiable underlying cause, while secondary RP is associated with various conditions, especially immune-mediated rheumatic diseases, but also with non-rheumatic conditions such as vaso-occlusive diseases, neurological, hematological, malignant, and occupational disorders. Method: The clinical imitators of RP since 2020 are reviewed, identified through selective searches on PubMed and Google Scholar. Results: The diagnosis of Raynaud’s phenomenon is largely based on clinical history and physical examination, with a detailed patient evaluation being essential. There are no specific tests to confirm the diagnosis of RP, which is why a thorough history becomes crucial. This helps differentiate between primary and secondary RP, as well as distinguish RP from other conditions with similar symptoms. Differentiating between primary and secondary RP is essential because the two forms have distinct severity, therapeutic approach, and prognosis. Furthermore, accurate diagnosis of RP and the identification of conditions that may mimic its symptoms are critical for proper management. Thus, when faced with a patient presenting peripheral vascular manifestations, doctors should be aware of conditions that can mimic RP, such as: acrocyanosis, erythromelalgia, chilblains, paraneoplastic acral vascular syndrome, obliterative thrombangiitis, complex regional pain syndrome type 1, and thoracic outlet syndrome. Conclusions: Correct identification of these clinical imitators can be achieved through awareness of them, detailed anamnesis, a comprehensive clinical examination, and a well-directed investigation plan. These steps are essential to avoid confusion and ensure an accurate diagnosis of RP.

Scurt CV

Șef de lucrări, Disciplina de Reumatologie, Recuperare, Medicină fizică și Balneologie, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași Medic primar Reumatologie și specialist Recuperare, Medicină fizică și Balneologie, Spitalul Clinic de Recuperare Iași Master în Reumatologie « Boli cu determinism imun » Membră a centrului EUSTAR 162, afiliat rețelei EUSTAR (European Scleroderma Trials and Research Group), sub coordonarea D-nei Prof. Dr. Codrina Ancuța. Training în capilaroscopie (8th EULAR course on Capillaroscopy in Rheumatic Diseases, 2016), osteodensitometrie (Osteoporosis Essential: Densitometry, Diagnosis and Management, IOF & ISCD, 2021, Certified Clinical Densitometrist – The International Society for Clinical Densitometry, 2007). Domeniile de interes sunt vasculopatia periferică din bolile imuno-inflamatorii cronice, artrita psoriazică și terapia biologică.