Șef de lucr. Dr. Tamaș Claudia
Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București

Pregătirea patului plăgii și cicatrizarea cutanată – protocoale și cazuri clinice
Autori: Camelia Tamaș, Angela Tecuceanu, Clara Larisa Ibănescu, Cristina Stănescu, Audrey Clebant, Ioana Tamaș, Dan Cristian Moraru
Universitatea de Medicina și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași Departamentul de Chirurgie, Universitatea de Medicina și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași Departamentul de Științe morfofuncționale, Universitatea de Medicina și Farmacie „Dunarea de Jos” Galați Departamentul de Științe morfofuncționale

Cuvinte cheie: plagă, debridare enzimatică, terapie cu presiune negative, acid hialuronic

Introducere: Procesul de vindecare al plăgilor depinde de numeroși factori locali printre care amintim: etiologia și mecanismul de producere al leziunii, momentul primei evaluări clinice și al diagnosticului, gravitatea și extensia distrugerilor locale și regionale. Contextul general (efectul traumei sau leziunii asupra economiei organismului pacientului, dezechilibre sau comorbidități anterioare leziunii, etc) este deasemeni important și influiențează evoluția locală.
Material și metodă: Am aplicat protocoale diferite de tratament local în cazul plăgilor acute accidentale extinse (arsuri superficiale și intermediare pe arii de 5-10% suprafață cutanată) dar și al plăgilor chirurgicale reprezentate de zone donatoare de grefe de piele, similare ca dimensiuni (suprafață, profunzime) cu cele accidentale. Am monitorizat progresia epitelizării, gradul de contaminare bacteriană al plăgilor, managementul durerii dar și calitatea cicatricilor la acești pacienți. În mod similar, am urmărit aceeași parametri la pacienți cu plăgi cronice (necroze postinjectare intravenoasă, ulcere trofice, defecte de părți moi pe picior diabetic) și am aplicat protocoale de pregătire a patului lezional pentru reconstrucția chirurgicală.
Rezultate: Rata zilnică a procesului de vindecare a oscilat între valori maxime de 5.22% din suprafața inițială a plăgii (în cazul zonelor donatoare de grefe de piele) și 2.13% din suprafața inițială a plăgii (în cazul arsurilor intermediare).
Concluzii: Am observat că există corelații ale vitezei de progresie a vindecării cu terapia locală aplicată: debridare enzimatică, terapie cu presiune negativă sau debridare excizională, topice antibacteriene și cu acid hyaluronic, pansamente speciale care stimulează dezvoltarea patului granular.

Protocols and cases in wound bed preparation and skin cicatrisation
Authors: Camelia Tamaș, Angela Tecuceanu, Clara Larisa Ibănescu, Cristina Stănescu, Audrey Clebant, Ioana Tamaș, Dan Cristian Moraru
“Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy Iasi Department of Surgery, “Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy Department of Morpho-functional Sciences Iasi, “Dunarea de Jos” University of Medicine and Pharmacy Galati Department of Morpho-functional Sciences

Keywords: wound bed, enzimatic debridement, negative pressure, hyaluronic acid

Introduction: The healing process of wounds depends on many local elements, namely lesion etiology, the moment of the first clinical examination and diagnose, the extent of local or regional tissues damage. The overall status of the patient is also of importance to the local outcome (associated comorbidities or the general impact of the injury).
Materials and method: We used different protocols for the local treatment of acute extended wounds (superficial and intermediate burns on 5-10% total body skin area) and for surgical wounds (skin graft donor zones) with comparative surface and thickness. We monitored the healing progress, the degree of bacterial contamination, pain management and also the quality of the scar tissue. We followed the same parameters for patients with chronic wounds (skin necrosis after intravenous injection, trophic ulcers, diabetes soft tissue complications), and we applied wound side different protocols in order to facilitate the surgical reconstruction.
Results: The daily rate of the healing process varied between a maximal value of 5.22% of the total wound surface (as seen for the skin grafts donor zones) and 2.13% of the total wound surface (as was the case for intermediary burns).
Conclusions: There is a connection between the daily healing rate and the local therapeutic protocols used: enzymatic debridement, negative pressure wound therapy or excisional debridement, antibacterial and hyaluronic acid topics, special wound dressings which stimulate the connective tissue development.

Scurt CV

– Medic Primar Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
– Coordonator activitate didactică cu rezidenții – disciplina de “Chirurgie Plastică și Reconstructivă”, UMF “Grigore T. Popa” Iași
– Coordonator Regional Program Național AP Arsuri
– Coordonator de activitate – disciplina de “Abilități Chirurgicale”, înființată în anul 2013
– Coordonator cursuri și workshop-uri cu studenții în cadrul Congressis

Prof. Dr. Tuță Liliana Lili
Facultatea de Medicină, Universitatea Ovidius Constanța, România

Manifestări cutanate specifice la pacienții cu boală cronică de rinichi în stadiile predializă și dializă
Autori: Liliana-Ana Tuță, Emma Gheorghe
Universitatea “Ovidius” din Constanța, Facultatea de Medicină, Spitalul Clinic Județean de Urgență” Sf. Apostol Andrei” Constanța, România

Cuvinte-cheie: boală cronică de rinichi, manifestări cutanate, dializă

Introducere. Boala cronică de rinichi (BCR) afectează aprox 10% din populația lumii. Peste 50% dintre pacienții cu boală renală în diferite stadii evolutive: predializă sau dializă, au cel puțin o manifestare cutanată asociată. Deoarece pielea acționează frecvent ca o oglindă a bolilor sistemice subiacente, recunoașterea indiciilor clinice subtile cutanate ar putea ajuta la diagnosticarea precoce a disfuncției renale.
Material și metodă. Modificările cutanate în boala cronică de rinichi severă cuprind:
1. Manifestări cutanate asociate BCR: xeroza cutanatǎ, pruritul, modificǎrile pigmentare, dermatozele perforante dobândite, (frecventǎ la diabetic, apare la cca 11% dintre dializați), calcifilaxia și calcinoza cutanată, ambele asociate hiperparatiroidismului secundar, boli buloase (porfiria cutanată tardivă și pseudoporfiria), xantomul eruptiv, iododermia și fibroza sistemică nefrogenă. Fibroza sistemică nefrogenă, o afectare cutanată scleroderma-like, cauzată de expunerea la agenți de contrast pe bază de gadoliniu la pacienții cu disfuncție renală, este considerată a fi specifică pentru BCR stadiul terminal
2. Manifestări cutanate frecvent asociate dializei: i) amiloidoza secundară dializei, determinată de depunerea de beta2-microglobulină, caracterizată prin triada: sindrom de tunel carpian, periartrită scapulohumerală și tenosinovita flexoare a mâinii); ii) sindromul de furt vascular, o complicație rară a căii de acces vascular pentru hemodializă; iii) Pseudosarcomul Kaposi, o angiodisplazie a vascularizației subcutanate, asociate șuntului arterio-venos al hemodializatului.
Concluzii. Manifestările cutanate sunt destul de frecvente la pacienții cu BCR, iar uneori pot fi primul indiciu evident al bolii renale subiacente. Recunoașterea și gestionarea promptă a manifestărilor dermatologice prin echipa nefrolog-dermatolog, va reduce considerabil morbiditatea și va îmbunătăți calitatea vieții acestor pacienți.

Specific skin manifestations in patients with end-stage renal disease- predialysis and dialysis
Liliana-Ana Tuță, Emma Gheorghe
“Ovidius” University of Constanța, Faculty of Medicine, “Sf. Apostol Andrei” County Emergency Clinical Hospital Constanța, Romania

Keywords: Chronic kidney disease, skin manifestations, dialysis

Introduction. Chronic kidney disease (CKD) affects about 10% of the world’s population. Over 50% of patients with CKD in different stages: predialysis or dialysis, have at least one associated cutaneous manifestation. Skin acts frequently like a mirror of underlying systemic diseases, so recognition of subtle cutaneous clinical clues could help in an early diagnosis of renal disorders.
Material and method. Skin involvement in end-stage renal disease (ESRD) include:
1. Cutaneous manifestations associated with ESRD: cutaneous xerosis, pruritus, pigmentary changes, acquired perforating dermatoses (common in diabetics, occurs in about 11% of dialysis patients), calciphylaxis and cutaneous calcinosis, both associated with secondary hyperparathyroidism, bullous diseases (porphyria cutanea tarda and pseudoporphyria), eruptive xanthoma, iododerma and nephrogenic systemic fibrosis. Nephrogenic systemic fibrosis, a scleroderma-like disorder caused by exposure to gadolinium-based contrast agents in patients with renal impairment, is considered to be specific for ESRD.
2. Skin manifestations frequently associated with dialysis: i) dialysis-related amyloidosis, due to deposition of beta2-microglobulin amyloid fibrils and characterized by the triad: carpal tunnel syndrome, scapulohumeral periarthritis and flexor tenosynovitis of the hand; ii) dialysis access steal syndrome, a rare complication of the vascular access for hemodialysis; iii) Pseudo Kaposi sarcoma, a reactive angiodysplasia of cutaneous vasculature, secondary to arterio-venous shunt.
Conclusions. Skin manifestations are quite common in patients with end-stage renal disease and can sometimes be the first obvious indication of underlying kidney disease. Prompt recognition and management of dermatological manifestations by the nephrologist-dermatologist team will improve the quality of life and life expectancy of these patients.

Scurt CV

Prof. Univ. Dr. Habil.
Medic primar medicină internă si nefrologie
Doctor în medicină
Medic-șef Secție Clinică Nefrologie Spital Clinic Județean de Urgență Constanța
Președintele Comisiei de Nefrologie a Ministerului Sănătății (2019- prezent)

Afiliere profesională:
Societatea Română de Nefrologie (SRN)- Președinte SRN (2017-2019)
Societatea Română de Medicină Internă (SRMI)
Asociația Europeană de Nefrologie, Dializă și Transplant renal (ERA-ADTA)
Societatea Internațională de Nefrologie (ISN)
Societatea Americană de Nefrologie (ASN)

Prof. Dr. Tatu Alin Laurențiu
Facultatea de Medicină şi Farmacie din Galaţi, România

Consideratii noi privind leziunile cutanate veziculoase din infectia cu sars-cov2 si fenomenul koebner
Autori: Al. Tatu, T Nadasdy, FC Bujoreanu, Diana Sabina Radaschin, LC Nwabudike

Universitatea Dunarea de Jos din Galati- Facultatea de Medicina si Farmacie
Spitalul Clinic de Boli Infectioase “Sf Cuv Parascheva” Galati – Sectia Clinica Dermato-venerologie
Universitatea Dunarea de Jos din Galati – Centrul Integrat Multidisciplinar pentru Cercetare de Interfață Dermatologică (CIM-CID)

ACKNOWLEDGEMENTS: Aceasta lucrare a fost realizata prin sprijinul Universității “ Dunarea de Jos” din Galati prin Grantul de cercetare cu nr RF 3668 /1.10.2021 si a Centrului Integrat Multidisciplinar pentru Cercetare de Interfață Dermatologică (CIM-CID)

Introducere:
Infectia cu virusul SARS-Cov2 s-a asociat recent cu cazuri de reactivare a varicelei. Aceste transformari pot fi puse pe seama unei susceptibilitati locale cutanate in zonele in care se formeaza preponderant vezicule.
Material si metoda
Aceasta lucrare evidentiaza manifestarile cutanate si factorii infectiosi ce au fost asociati infectiei COVID-19. S-a descries conceptul de raspuns izotopic ce poate sa apara in context de imunosupresie, coroborat cu productie crescuta de citokine inflamatorii.
Prezenta unei eruptii cutanate alcatuit preponderent din vezicule debutata brusc la un pacient necesita prudenta, pentru a evita traumatizarea leziunilor, necesitand un plan de ingrijiri adecvat, pentru a evita fenomenul de autoinoculare sau dezvoltare a unei reactii de tip Koebner

Concluzii
Din perspectiva si experienta noastra, tratamentele locale siccative ( cum ar fi mixturile, substantele antiseptic pe baza de alcool, AINS)  pot avea un rol benefic in tratamentul eruptiei alcatuita din vezicule la pacientii COVID-19 pozitivi.

Keywords : COVID-19, SARS-CoV-2, Koebner phenomenon, wolf isotopic response, vesicular rash

Introduction
SARS-CoV-2 has recently been associated with the reactivation of varicella zoster virus in patients. This is potentially an observation of a local susceptibility of the skin in areas of vesicle formation

Materials and methods
This article explores the dermatologic manifestations that have been linked to the SARS-CoV-2 virus, their infectious risk, as well as potential confounding factors. An isotopic response may be occurring due to the occurrence of an immunocompromised district incited by sustained inflammation mediated by inflammatory cytokines. The presence of vesicular lesions on a patient should call for prudence in order to avoid traumatizing these lesions and maintain a traditional approach to local therapy by using treatments that are desiccating, recommendation which physicians should offer to their patients in order to avoid autoinoculation or creating a Koebner reaction.

Conclusions
From this perspective and from our clinical experience, local treatments that are desiccating, such as mixtures, antiseptic alcohol-based solutions, and non-steroidal anti- inflammatory medications, could be recommended for the management of COVID vesicles alongside COVID19 treatment.

Scurt CV

Născut în 1968, urmează etapele şcolarizării fiind absolvent al Liceului de Matematică-Fizică ”Vasile Alecsandri” Galaţi şi olimpic naţional la matematică. După stagiul militar, studiază apoi la Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila” din Bucureşti. Se formează ca dermatolog în Spitalul Clinic ”Colentina” sub bagheta Prof. Dr. Forsea, Prof. dr. Giurcăneanu şi a dr. Smaranda Iosif. Obţine primul loc la examenul de medic specialist susţinut la Bucureşti şi de asemenea primul loc la examenul de medic primar susţinut la Timişoara.
Obţine prin concurs postul de medic dermato venerolog la Spitalul de Urgenţă ”Sf. Apostol Andrei” din Galaţi şi lucrează în paralel în sistem privat. Se implică în dezvoltarea tematicilor şi programelor noii Facultăţi de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii ”Dunărea de Jos” din Galaţi unde susţine iniţial cursuri şi lucrări ca asociat, apoi din 2011 ca titular angajat.
În 2017 susţine Teza de Abilitare şi tot din acel an devine Profesor universitar abilitat al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Galaţi. Din 2018 este conducător de doctorat având în coordonare 3 doctoranzi şi susţine cursuri de studii doctorale avansate în cadrul Şcolii Doctorale de Ştiinţe Fundamentale şi Inginereşti. A publicat numeroase articole de specialitate in extenso indexate ISI, BDI realizând un indice Hirsch 7 la începutul lui 2019.
Este membru al EADV, AAD, EHRS, ISD, ESDR, ESPD şi al Societăţii Japoneze de Dermatologie Investigativă. Este Board Director şi Vicepreşedinte al Societăţii Internaţionale de Dermatologie–ISD.
Domeniile de cercetare de interes sunt reprezentate de Demodex Folliculorum, microbiomul cutanat asociat/independent de Demodex, Dermoscopia/Entomodermoscopia, Rozacee, inclusiv cea indusă steroidian, vitiligo, alterări cutanate asociate tulburărilor endocrine, prurit, durere cutanată, alterări pilare.

Dr. Ungureanu Gabriela
Spitalul Judeţean de Urgenţe Bacău

Urticaria cronică spontană – Prezentare de caz
Autor: Gabriela Ungureanu

Sef sectie dermatogie-alergologie – Spitalul judetean de urgenta Bacau

Angioedemul ereditar este o boala genetica rara, cu transmitere autosomal dominanta, cauzata de un deficit de C1 inhibitor esteraza, prin mutatia genei SERPING1 ,caracterizata clinic prin episoade recurente de angioedem subcutanat sau submucos ce implica extremitatile, fata, caile aeriene respiratorii superioare si tractul gastro-intestinal.
Fiziopatologic deficitul de C1 inhibitor esteraza serologic sau functional duce la cresterea productiei de bradikinina ceea ce duce la cresterea permeabilitati vasculare cu aparitia angioedemului.
Cel mai grav este angioedemul laringeal cu potential fatal prin asfixie si care necesita terapie imediata.
Diagnosticul corect si promt este esential la pacientul cu angioedem ereditar care nu raspunde la medicatia antihistaminica si corticoterapia sistemica tipic utilizata in angioedemul mediat histaminergic. Intarzierea diagnosticului poate fi amenintatoare de viata la pacientul cu angioedem laringeal.
Accesul facil la medicul specialist si terapiile eficente din ultimi 10 ani au imbunatatit calitatea vietii pacientului cu angioedem ereditar si au redus rata mortalitati acestor pacienti.
Scopul terapiei in atacurile acute, ca si profilaxia pe termen lung, este de a reduce frecventa si severitatea atacurilor prin monitorizare, terapie si administre de catre pacienti la domiciliu a concentratelor de C1 inhibitori.

Hereditary angioedema update and case report 
Author: Gabriela Ungureanu

Senior Physician in Allergology and clinical Immunology
Head of the Department of Dermatology and Allergology, Emergency Hospital Bacau

Hereditary angioedema is a rare genetic disorder – autosomal dominant caused by C1 esterase inhibitor – C1INH deficiency and it’s characterized by recurrent episodes of severe swelling which involves the face, limbs, airways or gastro-intestinal tract.
Deficiencies in C1INH plasma level or function lead to increased production of bradykinin, which mediates vascular permeability, thus causing angioedema.
Laryngeal oedema is potentially life-threatening as a result of asphyxiation and requires immediate treatment.
Prompt and accurate diagnosis is essential as patients with hereditary angioedema do not respond to drugs typically prescribed for histaminergic mediated angeoedema. Delays in diagnosis can be fatal, particularly in the case of laryngeal oedema.
Hereditary angioedema therapy aims to avoid fatalities and to reduce the frequency and severity of angioedema attacks by means of on demand and short – and long – term prophilactic treatment. Acute treatment option includes C1INH concentrate (icatibant or ecallantide) administratied on site or self administratied at home when swelling appears.
Acces to specialist care and effective treatment in the past 10 years has improved the quality of life and has reduced the mortality rate in patients with hereditary angioedema.

Scurt CV

Experiența:
2014 – Prezent – Manager clinica ”New Medical” Bacău – Clinica alergologie–imunologie clinică
2004 – Prezent – Coordonator compartiment alergologie–imunologie clinică, Secția dermato–venerice , Spitalul Judeţean de Urgenţe Bacău
2019 – Specialist dermato–venerice
2009 – Medic primar alergologie imunologie clinică
2004 – Medic specialist alergologie imunologie clinică
1999 – 2004 – Rezident alergologie imunologie clinică Spital Clinic “Nicolae Malaxa” București, U.M.F. “Carol Davila”
1996 – 1999 – Serviciu de Ambulanță Județean Bacău
1990 – 1996 – U.M.F. “Grigore T. Popa“ Iași – Medic Generalist

Apartenenţa la Societăţi ştiinţifice:
Membru Societatea Română Dermatologie
Membru Societatea Română de Alergologie Imunologie Clinică
Membru Academia Europeană de Alergologie Imunologie Clinică
Membru Asociația Dermatologilor din Moldova

Conf. Dr. Loredana Ungureanu
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj

Dermatoscopia în carcinomul spinocelular
Autor: Loredana Ungureanu

Cuvinte cheie – carcinom spinocelular, dermatoscopie, diagnostic 

Evaluarea dermatoscopică reprezintă o componentă importantă a examenului obiectiv dermatologic, în special în cazul tumorilor cutanate. Tehnică diagnostică non-invazivă, dermatoscopia permite vizualizarea unor structuri invizibile cu ochiul liber, realizând legatură între examenul clinic și cel histopatologic. Studiile demonstrează o creștere a acurateții diagnostice prin utilizarea dermatoscopiei în tumorile melanocitare si non-melanocitare, pigmentate sau nepigmentate. Carcinomul spinocelular (CSC), tumoră malignă derivată din keratinocite, a înregistrat o incidență în creștere în ultimele decade. Deși rareori letal, CSC se asociază cu o morbiditate semnificativă datorită ratei crescute de recurență și a desfigurării induse de terapie. Diagnosticul CSC în stadii incipiente și evaluarea riscului de recurență sunt esențiale în reducerea morbidității, mortalității și a impactului socio-economic. În cadrul CSC, s-a observat că modele dermatoscopice specifice se asociază cu diferite stadii evolutive, ceea ce permite creșterea acurateții diagnostice și diagnosticul diferențial între keratozele actinice, CSC in situ și CSC invaziv. Mai mult, dermatoscopia permite evidențierea unor modele diferite în variantele pigmentate și cele nepigmentate de CSC. 

Scurt CV

Conferențiar universitar, Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca
Medic primar dermatolog, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj
 
Ungureanu Loredana a absolvit Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca in anul 2004. In anul 2011 a devenit medic specialist și ulterior in anul 2016 medic primar dermatolog. Activitatea ei didactică cumulează o experiență de 10 ani în cadrul Disciplinei Dermatologie a Universității de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, inițial ca asistent universitar (post ocupat prin concurs în anul 2011) apoi succesiv ca șef de lucrări și conferențiar universitar. În anul 2013 a devenit doctor în medicină, iar în anul 2021 a dobândit atestatul de abilitare în domeniul de studii universitare de doctorat Medicină.
Dincolo de dermatologia generală, domeniile sale particulare de interes și expertiză includ dermato-oncologia, tehniciile non-invazive de diagnostic, bolile cu transmitere sexuală, educația medicală și sănătatea publică. 
În toată această perioadă, a fost implicată în 3 granturi de cercetare naționale (unul ca director de proiect), un grant de cercetare intern al UMF Cluj, iar în anul 2014 a obținut o bursă de cercetare în cadrul programului POSDRU Transcent. Activitatea de cercetare s-a concretizat prin publicarea a 19 articole în calitate de autor principal și 12 articole în calitate de co-autor în reviste de specialitate cotate ISI, 5 dintre aceste articole fiind premiate în cadrul competiției de premiere a rezultatelor cercetării. Este autor a două monografii, editor a unei cărți de specialitate si a participat la elaborarea primului tratat de dermato-oncologie din România. A efectuat stagii de pregătire la Universitatea Bochum (Germania) și Universitatea Luigi Vanvitelli Napoli (Italia).