Dr. Diaconeasa Adriana
Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii “Gr. Alexandrescu” București

Provocări legate de tratament în psoriazis la sugari și copiii mici 
Autori: Adriana Diaconeasa

Medic Primar Dermato-venerologie, București,

Cuvinte cheie: psoriazis vulgar, corticoterapie topică, inhibitori de calcineurină

Prevalența psoriazisului la categoría de vârstă sugar și copil mic este de 0,2 – 0,3%. Corticosteroizii topici reprezintă tratamentul de elecție în psoriasis la această vârstă, ca tratament de atac. Chiar dacă există corticofobie indusă de riscul de efecte adverse, corticosteroizii topici potenți sau foarte potenți se pot utiliza în tratarea copiilor mici cu psoriazis, chiar pe perioade de până la patru săptâmâni. Tratamentul de atac (activ) se menține până la dispariția aspectului inflamator al leziunilor, apoi se scade administrarea progresiv, pe o durată de săptămâni-luni, pentru a evita recăderile. Alte opțiuni de tratament topic o reprezintă emolientele, keratoliticele (cu precauții legate de posibila toxicitate sistemică), dar și inhibitorii de calcineurină. Tratamentele sistemice sunt rar utilizate sub vârsta de 5 ani.

Challenges in psoriasis treatment in infants and young children
Author: Adriana Diaconeasa

Bucharest, Romania

Keywords: psoriasis vulgaris, high potency corticosteroids, calcineurin inhibitors

Psoriasis prevalence for infants and young children is 0,2-0,3%. Topical corticosteroids are considered the treatment of choice in psoriasis for this age. Although, corticophobia is common due to risk of adverse effects, moderate or high potency corticosteroids can be used in treatment of psoriasis in young children with psoriasis, up to four weeks. Active attack treatment is maintained till resolution of the inflammatory character of lesions, after this step, topical treatment is gradually decreased, over weeks-months, for avoiding relapses. Other topical treatment options taken into account are emollients, keratolytics (with precaution for systemic toxicity), and also calcineurin inhibitors. Systemic line therapies are rarely used under the age of 5 years.

Scurt CV

Adriana Diaconeasa a absolvit Facultatea de Medicină Generală, Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova, în anul 1998.
După perioada de Rezidențiat desfășurat în cadrul Spitalului Clinic Colentina București, sub îndrumarea prof. dr. Sanda Popescu, a obţinut specializarea în Dermato-venerologie în martie 2005.
De atunci până în prezent și-a desfășurat activitatea ca medic specialist, iar din iunie 2009 ca medic primar dermatolog, în Ambulatoriul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii “Gr. Alexandrescu” București.
Este Doctor în Medicină din mai 2005.
Domeniile de interes sunt constituite de dermato-pediatrie și dermato-oncologie, cu deosebită atenţie spre diagnosticul precoce al tumorilor cutanate prin dermatoscopie combinată cu sisteme de analiză digitală, diagnostic automat şi microscopie confocală de reflectanță.
Este membră în European Society of Pediatric Dermatology, Societatea Română de Dermato-venerologie, Societatea Româna de Dermato-oncologie și Grupul de Lucru de Microscopie Confocală.
Specializări internaționale în Dermato-pediatrie:
– Fifteenth Annual Birmingham Paediatric Dermatology Course, 2013, UK
– Advanced Paediatric Dermatology Course 2012, Dundee, UK

Prof. Dr. Deleanu Diana
Universitatea de Medicină și Farmacie”Iuliu Hațieganu”, Cluj Napoca

Alergia alimentară în dermatatita atopică
Autor: Diana Deleanu

Universitatea de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu”, Institutul Regional de Gastroenterologie si Hepatologie “Prof dr. Octavian Fodor” – Alergologie; Cluj-Napoca

Cuvinte cheie: Alergie, aliment, dermatita, sensibilizare

Introducere: Alergiile alimentare (AA) sunt in crestere in ultimii ani, unele severe si frecvent asociate altor afectiuni atopice (dermatita atopica – DA). AA sunt mai frecvente la copii (10-20%), prevalenta lor scade la adult (1-2%). DA este prima manifestare alergica, fiind urmata de alte boli alergice (AA, astm, rinita), evolutie denumita mars alergic. La jumatate dintre copiii cu DA severa, este prezenta AA. Ipoteze: Se pune problema daca DA duce la dezvoltarea AA, sau dimpotriva AA poate genera DA sau, cel mai plauzibil, aceste afectiuni coexista pe acelasi teren imunologic. Multe dintre studiile din ultimii ani sprijina ipoteza unei bariere cutanate alterate, care va genera sensibilizarea la alimente. In aceste conditii, pielea ar putea fi o tinta terapeutica pentru a reduce sensibilizarea la alimente si evolutia spre AA. S-a conturat ipoteza expunerii duale la alergen care incearca sa explice cresterea prevalentei AA. Inflamatia pielii din DA permite penetrarea alimentelor la nivel cutanat precoce in viata si duce la sensibilizare. Se presupune ca penetrarea alimentelor la nivel digestiv, prin alimentatie orala, poate sa induca toleranta imunologica, ceea ce poate proteja fata de AA. Implicatia acestei ipoteze duce la asumarea unei posibile actiunii protective: reducerea inflamatiei cutanate si introducerea precoce a alimentelor solide la sugar ar putea reduce prevalenta AA. Concluzie. Exista legaturi srtrinse intre AA si DA. Sunt necesare mai multe studii cu AA in DA pentru a constata efectul profilactic al schimbarii atitudinii noastre fata de copilul cu DA.

Food allergy in atopic dermatitis
Author: Diana Deleanu

University of Medicine & Pharmacy “Iuliu Hatieganu”, Regional Institute of Gastroenterology and  Hepatology “Prof dr. Octavian Fodor” – Allergology; Cluj-Napoca

Key words: atopic dermatitis, JAK inhibitors, immunomodulation

Introduction: Food Allergy (FA) are increasing in the years, some of them being severe and associated with other atopic diseases (atopic dermatitis – AD). FA are more frequent in childhood (10-20%), prevalence is decreasing with age (in adulthood 1-2%). AD is the first atopic disease, followed by FA, asthma, rhinitis, the evolution is known as “Atopic March”. Half of the children with severe AD will develop FA. Hypothesis. It has been hypothesized that AD may induce FA, or FA increase the risk of AD, but the most plausible is that both diseases are associated on the same immunological feature. Many studies of the last years support the hypothesis that skin-barrier impairment and early-life of AD could play a causal role in the development of sensitization and subsequent food allergies and bring the idea of dual-allergen exposure hypothesis. An inflamed skin allows the penetration of food allergens and induce sensitization. If the food allergen are given by gut route, they may induce immune tolerance and that is protective against FA. So the skin might be a target (to treat inflammation) and also the early introduction of solid food in infancy would be two prophylactic actions to reduce the incidence of FA. Conclusion. There are many connection between FA and AD. We need more studies with foods in AD in order to find which is the trend of epidemiology in FA.

Scurt CV

A absolvit Facultatea de Medicina si Farmacie a Institutului de Medicina si Farmacie Cluj-Napoca (actuala Universitate de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu) in 1983. Este medic primar de Medicina Interna si de Alergologie si Imunologie Clinica (din 1995). Este angajata la UMF Iuliu Hatieganu, disciplina de Imunologie si Alergologie (sef de disciplina) si la Institutul Regional de Gastroenterologie si Hepatologie (IRGH) “Prof. dr. Octavian Fodor”, sectia Medicina Interna (sef de sectie) cu compartimente de Alergologie si de Imunologie. Conduce programul nationale pentru boli rare – imunodeficiente primare.
Specializari la UMF Cluj-Napoca, UMF Carol Davila, Bucuresti, Universitatea de Medicina Southampton (boli respiratorii), la Spitalul Brompton, Londra, Serviciul de recuperare boli respiratorii Paderborn, la Clinica Nantes, Universitatea Navarra, Clinica San Miguel (alergologie) din Pamplona. Si-a sustinut teza de doctorat in domeniul medicine cu o tema de imunologie, in 1996. Autoare si coautoare a numeroase articole, cu indice Hirsch peste 9 si autoare la mai multe carti, capitole de carte in domeniul imunologiei si alergologiei. A introdus teste de provocare si imunoterapia specifica. Preda cursuri de imunologie si alergologie la studentii de la UMF “Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, la anul 3 si 6 medicina generala, la medicina dentara, farmacie, nutritie si este responsabila de pregatirea medicilor rezidenti in specialitatea de Alergologie si Imunologie Clinica. Este investigator principal in numeroase studii clinice internationale privind bolile alergice (astm, rinita, soc anafilactic, urticarie). Participant la numeroase manifestarii de medicina, imunologie, alergologie, pediatrie, dermatologie regionale, nationale si internationale. A organizat “Scoala de Vara” 2007 la Cluj-Napoca, impreuna cu Academia Europeana de Alergologie si Imunologie Clinica (EAACI). A fost vicepresedinte (200-2006) si presedinte (2006-20017) al Societatii Nationale de Alergologie si Imunologie Clinica (SRAIC) , in prezent este “fost-presedinte” al SRAIC. Este membra la mai multe societati internationale de alergologie (EAACI, organizatia mondiala de Alergologie – WAO, la AAAAI, la ACAAI etc) si face parte din Comisiile de specialitate ale MS si Colegiului Medicilor. Are doi copii si trei nepoti.

Dr.  Andreea Dimitriu
Departamentul de Dermatologie, Arcadia Spitale și Centre Medicale Iași

Similitudini și diferențe între lupusul cu debut la copii și la adult
Autor: Andreea Dimitriu

Cuvinte cheie: lupus, lupus pediatric, adult, autoimun
Lupus eritematos sistemic (LES) este una din cele mai comune boli autoimune, afectând un număr mare de pacienți de gen feminin de vârstă fertilă. Cu toate acestea, un total de 15-20% dintre cazurile de LES este diagnosticat la copii, cu vârsta mai mica de  16 ani (lupus pediatric).
Studiile au arătat că populația pediatrică prezintă o evoluție mai agresivă a bolii. Copiii se prezintă cu forme acute și au mai frecvent afectare renală, hematologică și a sistemului nervos central, pe când afectarea pulmonară, fenomenul Raynaud și fotosensibilitatea sunt, semnificativ mai mari la populația adultă.  De asemenea, au fost descrise diferențe ale profilului serologic și al autoanticorpilor. Lupusul cu debut in copilărie este caracterizat prin valori crescute ale anticorpilor anti-ADNdc si ale anticorpilor anticardiolipidici, si mai putin prin prezența factorului reumatoid. Comparativ cu LES cu debut la adult, s-a observat o activitate mai intensă a afecțiunii la populația pediatrică. Aproape toți copiii necesită tratament cu corticosteroizi în evoluția bolii, și mulți sunt tratați cu terapii imunosupresoare. În ciuda lipsei comorbidităților, rata mortalității pacienților cu LES este mai mare in populația pediatrică comparativ cu cea adultă. Afecțiunea poate avea un impact important asupra dezvoltării psihosociale și fizice a pacienților cu LES cu debut în copilărie.
LES pediatric și cu debut la adult diferă prin multe aspecte și este important să recunoaștem aceste diferențe pentru un management terapeutic optim și bun prognostic al acestor pacienți.

Similarities and differences between childhood – and adult-onset lupus
Author: Andreea Dimitriu

Key words: lupus, childhood-onset, adult-onset, autoimmune
Systemic lupus erythematosus (SLE) is one of the common autoimmune disorders affecting a large number of female patients of childbearing age. However, a total of 15-20% of systemic lupus erythematosus is diagnosed in children younger than 16years-old (childhood-onset lupus). Studies have suggested that pediatric lupus patients have a more aggressive disease course. Children present with more acute illness and have more frequent renal, hematologic and central nervous system involvement at the time of diagnosis, whereas pulmonary involvement, Raynaud phenomenon, and photosensitivity were significantly higher with adult-onset SLE. Also, differences in the serological and autoantibodies profiles of children and adults have been described. Childhood-onset SLE is described by increased anti-dsDNA and anticardiolipin antibody, less rheumatoid factor, and more disease activity than adult-onset SLE. Almost all children require corticosteroids during the course of their disease, and many are treated with immunosuppressive drugs. Despite of a general lack of co-morbid conditions, mortality rates remain higher with pediatric SLE compared to adult-SLE. Childhood-onset SLE patients may experience a serious negative impact of their psychosocial and physical development.
Pediatric and adult-onset SLE differ in multiple aspects, and it is important to recognize these differences for optimal treatment and prognosis of these patients.

SIMPOZION CERAVE

DISFUNCȚIA BARIEREI CUTANATE – UNA DINTRE CAUZELE PRINCIPALE ALE ATOPIEI
Lector: Andreea Dimitriu

Medic Specialist Dermato-venerologie

Cuvinte cheie: ceramide, atopie, bariera cutanată, MVE, CeraVe

Integritatea barierei cutanate este menținută prin intermediul unui număr de funcții integrate și dinamice ale epidermei, printre care permeabilitatea selectivă, activitatea antimicrobiană, răspunsurile imune, activitatea antioxidantă și fotoprotecția.
Un număr tot mai mare de dovezi evidențiază importanța atât a cantității totale, cât și a compoziției relative a ceramidelor în funcționarea normală a barierei stratului cornos și în diferite afecțiuni ale pielii uscate și/sau inflamatorii (de exemplu, dermatită atopică, acnee, psoriazis). Scăderea nivelului de ceramide este asociată cu multe afecțiuni ale pielii, potențial cauzate de inhibarea sintezei lipidelor sau alterarea metabolismului lipidelor. Totodata s-au observat o serie de alte anomalii precum pH-ul crescut al pielii. Chiar și persoanele care își apreciază pielea ca fiind sensibilă pot prezenta niveluri scăzute de ceramide.
Date clinice recente demonstrează că aplicarea locală a produselor CeraVe, prin combinarea celor 3 tipuri de ceramide identice pielii cu Tehnologia MVE, ajută la reducerea simptomelor cutanate, atât în ​​monoterapie, cât și ca terapie adjuvantă.
Într-un studiu clinic de 6 săptămâni, utilizarea de două ori pe zi a gelului de spălare hidratant și a cremei hidratante a dus la o îmbunătățire semnificativă a simptomelor cheie ale dermatitei atopice, inclusiv prurit și uscăciune.
Misiunea CeraVe este aceea de a oferi pacienților o formulă care să ajute la refacerea barierei cutanate, constituindu-se astfel într-o soluție optimă pentru multiple patologii.

The intact skin barrier is maintained through several integrated and dynamic functions of the epidermis, including selective permeability, antimicrobial activity, immune responses, antioxidant activity and photoprotection.
An increasing body of evidence highlights the importance of both the total amount and relative composition of ceramides in the normal functioning of the stratum corneum barrier and in various dry and/or inflammatory skin diseases (e.g. atopic dermatitis, acne, psoriasis). Ceramide depletion is associated with many skin disorders, potentially caused by inhibition of lipid synthesis or altered lipid metabolism and associated with other anomalies such as increased skin pH. Even individuals with self-reported sensitive skin may show decreased ceramide levels.
Recent clinical data demonstrate that topical application of CeraVe products with ceramides and MVE Technology helps reduce dermatologic symptoms in both monotherapy and adjunctive therapy.
In a 6-week clinical study, the twice-daily use of the Hydrating Cleanser and Moisturising Cream resulted in significant improvement in key symptoms of atopic dermatitis, including itchiness and dryness.
CeraVe’s mission is to provide patients with a formula that helps restore the skin barrier, being an optimal solution for multiple pathologies.

 Scurt CV

Educație și formare
– Diplomă medic specialist dermato-venerolog (pe baza examenului sustinut în sesiunea noiembrie 2017)
– Medic rezident dermato-venerologie (2012- 2017)- Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sf. Spiridon”, Iași, Clinica de Dermatovenerologie
– Diplomă doctor-medic (2010)- Universitatea de Medicină și Farmacie”Grigore T. Popa”, Iași – Facultatea de Medicină
– Diplomă de bacalaureat (2004)- Colegiul Național, Iași
– Multiple cursuri de pregătire profesională continuă atât naţionale, cât şi internaţionale: EADV Resident Course – Dermoscopy; Dermapen’s Training Program – Advanced Class; “Bazele anatomice pentru injectarea de acid hialuronic la nivelul feţei. Rezultatele tratamentelor cu acid hialuronic”; EADV Resident Course – “Paediatric Dermatology”; “Terapii bazate pe lumina inteligentă”; “Injectare de plasma autologă PRP”; Curs postuniversitar de Dermatopediatrie, “Present and future in Dermatocosmetology”; “Skin ultrasound”; “Scleroderma at the border between specialities”; “Dermato-allergology”; “Dermatological surgery – from simple to complex” etc.

Activitatea ştiinţifică:
Autor a 3 capitole de carte, coautor in 9 lucrări în extenso publicate în reviste cotate ISI Web of Science, 6 lucrări publicate în rezumat în jurnale indexate ISI, 6 lucrări în extenso în revista indexata ISI şi BDI, autor principal şi coautor de postere la manifestări naţionale şi internaţionale, autor principal si coautor de comunicări orale

Membru al unor societăţi ştiinţifice
European Academy of Dermatology and Venereology
Societatea Română de Dermatologie
Asociaţia Dermatologilor din Moldova
International Dermoscopy Society

Conf. Univ. Dr. Anca Oana Docea
Departamentul de toxicologie, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, Craiova, România

Implicarea nutritiei si a obiceiurilor alimentare in bolile dermatologice cronice
Autor: Anca Oana Docea

Departamentul de toxicologie, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, Craiova, România

Studiile cu privire la metabolismul uman si longevitate au aratat ca organismal uman functioneaza mai bine cu o alimentatie saraca in calorii si cu o valoare nutritionala mai crescuta. In societatea moderna problemele nutritionale pornesc de la faptul ca omul este capabil sa manance orice, chiar si alimente care nu au valoare nutritionala si care pot creste riscul de aparitie a diverselor boli metabolice si cronice. Alegerile alimentare pot duce la modificari importante la nivelul sistemului digestiv ce se traduce prin modificari la nivelul microbiotei care afecteaza functionarea normala a intestinelor. Aceste modificari duc la scaderea abilitatii organismului de a absorbi nutrientii si a elimina toxinele si sunt responsabile pentru aparitia intolerantei alimentare, probleme la nivelul sistemului imunitar si nu in ultimul rand autoimunitatea. Alimentele, pe langa faptul ca ofera nutrientii necesari, produc si un raspuns hormonal care controleaza functiile organismului. Imbunatatirea alegerilor alimentare este un pas important spre sanatate si mentinerea acesteia.

Involvement of nutrition and eating habits in chronic dermatological diseases
Author: Anca Oana Docea

Department of Toxicology, University of Medicine and Pharmacy of Craiova, Craiova, Romania

Studies on human metabolism and longevity have shown that the human body works better with a low-calorie diet and a higher nutritional value. In modern society, nutritional problems start with the fact that man is able to eat anything, even foods that have no nutritional value and that can increase the risk of various metabolic and chronic diseases. Food choices can lead to significant changes in the digestive system which results in changes in the microbiota that affect the normal functioning of the intestines. These changes lead to a decrease in the body’s ability to absorb nutrients and eliminate toxins and are responsible for food intolerance, immune system problems, and last but not least autoimmunity. Food, in addition to providing the necessary nutrients, also produces a hormonal response that controls the body’s functions. Improving food choices is an important step toward maintaining health.

Scurt CV

Anca Oana Docea este conferențiar universitar cu abilitare în Farmacie în cadrul Facultății de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova, unde predă Toxicologie și reprezentanta României în Comitetul Pentru Evaluarea Riscurilor din cadrul Agentiei Europene pentru Produse Chimice (ECHA). Este farmacist specialist Farmacie Clinică, deține un masterat în Farmacologie și Toxicologie, titlul de Toxicolog recunoscut la nivel European (ERT – European Registered Toxicologist) și titlul de doctor în Medicină. S-a specializat în testările toxicologice pe animale, testările neurocognitive in vivo și analize biochimice și imunohistochimice. A urmat specializări de toxicologie clinică la Universitatea Aristotle din Thessaloniki, Grecia și Universitatea din Granada, Spania, specializare în metode de analiză a bazelor de date transcriptomice la King’s College London și specializare în noi modele in vivo și in vitro de evaluare a neurotoxicității xenobioticelor la Albert Einstein College of Medicine, New York, USA.
În prezent este editor asociat pentru Toxicology Reports Journal (ELSEVIER) și guest-editor pentru o serie de ediții speciale în cadrul Toxicology Reports journal (ELSEVIER), Food and Chemical Toxicology (ELSEVIER), Frontiers in Pharmacology (Frontiers), Medicina (MDPI), Life (MDPI). A publicat peste 110 de articole științifice (dintre care 103 indexate ISI Clarivate), 2 cărți cu profil didactic și 5 capitole de carte de specialitate în edituri internaționale, recunoașterea național și internațională fiind redată printr-un H-index de 28 (Web of Science, Clarivate Analytics).

Prof. Univ. Dr. Doina Drăgănescu
Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicină și Farmacie ” Carol Davila”din București, România

Aderența la tratamentul dermatologic – o problemă rezolvabilă?
Autor: Doina Drăgănescu

Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicină și Farmacie ” Carol Davila”din București, România

Cuvinte cheie: formulare farmaceutică, medicamente de uz topic

Formularea unui medicament necesită cunoașterea în detaliu a factorilor fizico-chimici, tehnologici și fiziologici care influențează decisiv proprietățile finale ale acestuia. Acești factori se regăsesc în criteriile de calitate : puritatea, staabilitatea, inocuitatea și eficiența care sunt standardizate.
Pentru fiecare formă farmaceutică în parte există obiective specifice care sunt urmărite atunci când se are în vedere obținerea unei noi formule.
Calea cutanată de administrare a medicamentelor are în vedere în principal acțiunea locală a substanțelor active, iar dacă există interes pentru o activitate sistemică, acesta este bazat pe posibilitatea de a evita efectul primului pasaj hepatic sau pe efectul de rezervor de acumulare a substanței active.
Ceea ce au de întâmpinat formulatorii sunt problemele care țin de specificitatea permeabilității pielii, ceea ce face ca unele medicamente să o poată traversa și să aibă efectele terapeutice urmărite, altele să genereze reacții secundare sau chiar toxice. Un drum deloc ușor, urmat de fiecare dată, obligatoriu pentru fiecare produs farmaceutic în parte.

Formulation of topical pharmaceutical products – the essential principles to be as close as possible to get the “Healing product”
Author: Doina Drăgănescu

Faculty of Pharmacy, Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

Keywords: pharmaceutical formulation, topical pharmaceutical products

The formulation of a drug requires detailed knowledge of the physico-chemical, technological and physiological factors that decisively influence its final properties. These factors are found in the quality criteria: purity, stability, safety and efficiency which are standardized.
For each pharmaceutical form there are specific objectives that are pursued when considering the obtaining of a new formula.
The cutaneous route of administration of the drug is mainly concerned with the local action of the active substances, and if there is interest in systemic activity, it is based on the possibility of avoiding the effect of the first hepatic passage or the reservoir effect of the active substance.
What the formulators have to deal with are the problems related to the specificity of the skin’s permeability, which makes some drugs able to cross it and have the intended therapeutic effects, others to generate side effects or even toxic. Not an easy road, followed every time, mandatory for each pharmaceutical product.

Scurt CV

Doina Drăganescu a absolvit în 1988 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, Facultatea de Farmacie și a lucrat ca farmacist stagiar în următorii 2 ani, iar din 1990 când a promovat concursul de asistent universitar lucrează la Disciplina de Fizică farmaceutică și Informatică din facultatea de Farmacie. În prezent, Doina Drăganescu este profesor la același departament, iar de la absolvire a susținut atât activități profesionale, cât și administrative. Din 2016 este decanul Facultății de Farmacie, membru al Consiliului de Administrație al Universității și al Senatului Universității.
Este membră a Colegiului Farmaciștilor din România și a Societății Farmaceutice din România din 1990, a Societății Naționale de Chimie, a Societății Naționale de Istorie a Farmaciei și a altor societăți profesionale din România sau din străinătate. Începând cu 2012, este președintele filialei din București a Societății de Științe Farmaceutice din România și reprezintă România în Comitetul Executiv al Societății Europene de Științe Farmaceutice. În prezent este numită responsabilă pentru activitatea de audit a EUFEPS.
Următoarele domenii pot fi menționate ca domenii de interes profesional: tehnologii medicale și farmaceutice, medicamente homeopate, medicamente radiofarmaceutice, fiind în prezent implicată și în activități profesionale la Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (Măgurele) la Centrul de cercetare radiofarmaceutice. Din 2017 este persoană calificată în domeniul producției de medicamente pentru radiofarmaceutice și membru al echipei de cercetare în mai multe proiecte realizate în Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București.
A fost manager al mai multor proiecte dedicate dezvoltării resurselor umane (POSDRU) în domeniul farmaceutic și este implicată în proiecte de dezvoltare instituțională privind etica și integritatea academică în activitatea didactică în universitate.
Este redactor șef adjunct al revistei Farmacist.ro, revistă care a fost lansată în 2004, indexată în EBSCO Academic Search & One Belt,
fiind în acest moment cea mai cunoscută publicaţie independentă dedicată farmaciştilor şi asistenţilor de farmacie din România, cu un concept editorial adaptat, atât nevoilor specialiştilor în domeniu, cât şi tendinţelor pieţei farmaceutice.

Șef Lucr. Dr. Filip-Ciubotaru Florina-Mihaela
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Iași

Corelația semiologiei dermatologice cu bolile interne
Florina Filip-Ciubotaru¹, Gabriela Stoleriu2, Nicuța Manolache3, Carmen Manciuc4, Ana-Maria Holicov¹, Daciana Elena Brănișteanu5
1Disciplina Medicină de Familie Adulți, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Iași, România
2Departamentul Clinic Medical, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi, România
3Departamentul Ştiinţe Farmaceutice, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi, România
4Disciplina Boli infecţioase, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Iași, România
5Disciplina Dermatologie, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Iași, România

Cuvinte cheie: semiologie tegumentară, afecțiuni interne, tratament holistic.

Modificările cutanate reprezintă un teren de informare diagnostică generos pentru suferințele interne. Nu doar leziunile grosiere ale tegumentului, dar și calitatea acestuia, textura, culoarea, sunt grăitoare pentru afecțiuni interne acute sau cronice. Astfel, regiunile cutanate expuse pot fi sursă de informare chiar din timpul anamnezei. Leziunile oculare și perioculare pot oferi un diagnostic ferm: paloarea sclerei este semnificativă pentru anemie, icterul pentru tulburări în turnoverul hemoglobinei, xantelasma pentru dislipidemii și ateroscleroză. Unele zone pot fi neglijate: pavilionul urechii unde prezenţa semnului Frank poate fi sugestiv pentru prezența unor afecțiuni cardio-vasculare, sau existența de „chiciură” uremică, tofi gutoși și neoplazii la acest nivel. Zona periorală, neglijată (purtarea de măștii), poate prezenta modificări de culoare la nivelul buzelor, cu aspect carminat în ciroză, cianoză în hipoxemii importante, cheilită angulară frecvent asociată cu diabetul zaharat, anemia feriprivă, carențele de vitamine grup B, infecția fungică/ streptococică. Aspectul palmelor poate releva modificări de culoare cu linii hipercrome în maladia Addison, eritroză palmară în ciroză, dar și aspecte rare cum sunt palmele „aquagenice” din fibroza chistică, marasm sau sindrom nefrotic. Palmele și plantele hiperliniare pot fi semnul unei dermatite atopice. Examenul riguros al tegumentului și inventarierea leziunilor cutaneo-mucoase trebuie să fie o prioritate. Tratamentul este adesea unul complex care se adresează bolii interne și leziunilor cutanate și subjacente.

Skin lesions and internal diseases – Our experience in pandemic years
Florina Filip-Ciubotaru¹, Gabriela Stoleriu2, Nicuța Manolache3, Carmen Manciuc4, Ana-Maria Holicov¹, Daciana Elena Brănișteanu5
1Discipline Family Medicine Adults, Faculty of Medicine, “Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iasi, Romania
2Department of Clinical Medicine, Faculty of Medicine and Pharmacy, “Dunărea de Jos” University of Galati, Romania
3Department of Pharmaceutical Sciences, Faculty of Medicine and Pharmacy, “Dunărea de Jos” University of Galati, Romania
4Discipline Infectious Diseases, Faculty of Medicine, “Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iasi, Romania
5Dermatology, Faculty of Medicine, “Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iasi, Romania

Keywords: skin semiology, internal disorders, holistic treatment.

Skin changes are a generous diagnostic information field for internal suffering. Not only the rough lesions of the skin, but also its quality, texture, color, are telling for acute or chronic diseases. Thus, the exposed skin regions can be a source of information even during the anamnesis. Eye and periocular lesions can provide a firm diagnosis. Pallor sclerosis for anemia, jaundice for hemoglobin turnover disorders, xanthelasma for dyslipidemia and atherosclerosis. But, there are also areas that can be neglected such as the earlobe where the coronary duct can be suggestive of the presence of cardiovascular diseases, or the existence of uremic “frostbite”, gouty tufts and neoplasms at this level. The perioral area, neglected by wearing masks, may show color changes in the lips, with a carmine appearance in cirrhosis, cyanosis in severe hypoxemia, angular cheilitis frequently associated with diabetes, iron deficiency anemia, vitamin B deficiencies, fungal or streptococcal infection . The appearance of the palms may go unnoticed; Here are color changes with hyperchromic lines in Addison’s disease, palmar erythrosis in cirrhosis, but also rare aspects such as “aquagenic” palms from cystic fibrosis, marasmus or nephrotic syndrome. Palms and hyperlinear plants may be a sign of atopic dermatitis. Rigorous examination of the skin and inventory of its lesions must be a priority. The treatment is often a complex one that also addresses the underlying lesions.

Scurt CV

Șef lucrări U.M.F. “Grigore T. Popa”, Iași-Disciplina Medicină de Familie Adulți
Medic primar Medicină Internă
Medic primar Medicina Muncii
Medic specialist Medicină de Familie
Doctor în Științe Medicale
Competență în Ecografie Generală
Membru al Societății de Medici și Naturaliști, Iași
Membru al Societății de Gastroenterologie și Hepatologie, Iași
Autor principal/co-autor 15 cărți cu subiect medical
Lector program Erasmus-Socrates la Universitpțile din Freiburg și Lübeck