Conf. Dr. Radu Daniela
Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” Timișoara

Influențele pandemiei COVID-19 asupra afecțiunilor venoase ale membrelor inferioare
Autor: Daniela Radu

Clinica 1 Chirurgie, Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș Timișoara

Cuvinte cheie: covid-19, afecțiuni venoase , scala de triaj
Introducere: În concordanță cu recomandările curente datorită pandemiei cu SARS CoV 2 spitalul nostru a instituit măsuri drastice cu modificări în practica medicală zilnică. Aceste măsuri au inclus sistarea intervențiilor elective în perioadele de maximă incidență a infecției inclusiv pentru afecțiunile venoase.
Scop: analiza influenței pandemiei asupra evoluției afecțiunilor venoase ale membrelor inferioare
Material și metodă: VELTAS este o scală de triaj dedicată îngrijirii pacienților cu afecțiuni venoase acute sau cronice. Experții UIP au dezvoltat un consens pentru a standardiza managementul acestor pacienți în condițiile actuale de pandemie. Triajul pacienților se bazează pe evaluarea clinică a cazurilor. În concordanță cu VELTAS, condițiile clinice se clasifică în 6 categorii: thromboembolism venos, insuficiență venoasă cronică, anomalii vasculare, trauma venoasă, compresie venoasă, limfedem. Gradul urgenței este apreciat ca: foarte urgent, urgent, semi-urgent, non-urgent. În această analiză am inclus 480 de pacienți dispensarizați prin ambulatoriul Clinicii 1 Chirurgie a SCJUPB Timișoara. Prioritizarea pacienților a fost efectuată de către medicul curant, în concordanță cu criteriile clinice, ținând cont de siguranța pacienților și posibilitatea evoluției rapide a bolii spre complicații invalidante.
Rezultate: Intervenția chirurgicală a fost reprogramată la 78% din pacienți pentru cel puțin 3 luni, pacienții rămânând acasă, cu tratament conservator. În primele 24 de luni de COVID-19 au fost reprogramate 229 de proceduri venoase și s-au efectuat 415 de consultații on-line.
Concluzii
1.Afecțiunile venoase cronice au fost în marea lor majoritate tratate conservator în timpul pandemiei de COVID-19.
2.Scala VELTAS este un instrument util pentru încadrarea corectă a afecțiunilor, prioritizarea cazurilor și prevenirea complicațiilor generate de întârzierea intervenției curative în afecțiunile venoase.

Pandemic influences on the treatment of venous disease
Author: Daniela Radu

Surgery Clinic 1, University of Medicine and Pharmacy Victor Babeș Timișoara

Key words: COVID-19, chronic venous diseases, triage scale,
Background: In accordance with current recommendations due to coronavirus disease our hospital has instituted drastic practice changes. These involved rescheduling of all elective procedures, including venous cases.
VELTAS is a triage and acuity scale dedicated to the care of patients with acute and chronic venous and lymphatic disorders. This Scale was developed to provide an international standard to help specialists in the management of this patients. Triage urgency was determined based on clinical assessment of urgency with which a patient would require medical treatment or surgical intervention.
Method: According to VELTAS, clinical conditions were classified into six categories: venous thromboembolism, chronic venous disease, vascular anomalies, venous trauma, venous compression, lymphatic disease. The degree of urgency is appreciated as: emergencies, urgent, semi-urgent, non-urgent.
Results: In this analysis, we included 480 patients.  We delayed the intervention in 78% of patients for at least 3 month, with conservative treatment at home. During the first 24 month of the COVID-19 related practice changes, 229 vein procedures were rescheduled and 415 new consultations were performed using telehealth methods.
Conclusion:
1.Venous chronic diseases (CVD) were mostly conservatively treated during the pandemic period
2.Scala VELTAS is a useful tool for correct classification of the condition, prioritizing cases and prevention of complications caused by delayed curative intervention in venous diseases

Scurt CV

I was born in Sibiu, Romania, in 09 May 1960, married, no children. I graduated from the Faculty of Medicine, Institute of Medicine Timisoara in 1986. After graduation and I was employed by County Hospital Sibiu as a junior doctor. In 1991 I started my specialization in General Surgery at the Surgical Clinic no.1, of the County Emergency Hospital Timis, belonging to the University of Medicine and Pharmacy Timisoara. Since 1994 I was employed as a surgeon and Assistant Lecturer, then Senior Lecturer and from 2017 Associate Professor of the above mentioned university. I was awarded a Master’s Degree in 1998 and got the PhD title in 2002 from the University of Medicine “Iulius Hatieganu” of Cluj Napoca.
Member of International Committee a XXIX World congress of the International Union of Angiology, I virtual World Congress of the IUA 2020, International Scientific Board la UIP Chapter Meeting 13-17 April, Rome 2016, International Organizing Committee of The UIP Chapter Meeting Seoul UIP 2015. Member of the Editorial Board of Acta Phlebologica, European Journal of Physical and Rehabilitation Medicine, Aperito Journal Of Dermatology, Reviewer for World Journal of Surgical Oncology.
Member of Organizing Committee of 8 Romanian Congresses of Phlebology with International Participation (1996-2018) President of two other committees (2008, 2011), vice-president in 2013 and 2014.
Membership of Medical Associations: President of the Romanian Society of Phlebology (2011-2014), Founder Member of the Balkan Venous Forum 2009, Member of the Romanian Society of Surgery, Honorary Member of the National Society of Laparoscopic Surgery and Mechanical Sutures- 1996, Member of the Romanian Association for Endoscopic Surgery and Other Interventional Techniques (ARCE), Member of European Venous Forum (EVF), Member of the Union Internationale of Phlebology (UIP), Member of the International Union of Angiology (IUA), Member of the European Digestive Surgery (EDS), Member of European Association for Endoscopic Surgery (E.A.E.S),
Romanian awards: Diploma of Excellency for the promotion and contribution to the Angiology and Vascular Surgery in Romania in 2013; awarded by the Romanian Academy, the “Alexandru Radulescu/2011”award for Medical Sciences for the book Phlebopatology; Diploma of Excellency, for the promotion and contribution of the Angiology and Vascular Surgery in Romania in 2010; Diploma of Excellency for the promotion of the Laparoscopic Surgery in Romania, 2002.
Invited speaker:
• “XI International Congress of CEVF; II Meeting of the Multinational Chapter of IUA; XXVIII Congress of MLAVS – Advances in Cardiovascular Diseases Palermo Italy 2018
• UIP-Chapter meeting 14-17 aprilie Rome Italy 2016
• UIP-chapter meeting, Seoul Koreea 27-29 august 2015
• Central European Vascular Forum, Rome, Italy October 16-18, 2014
• 5th Balkan Venous Forum, Sofia Bulgary October 9-12, 2014
• AFI Sclerotherapy, Florence Italy 28-29 March 2014
• Balkan Venous Forum Belgrad Serbia 2013
• Balkan Venous Forum Istanbul Turkey 2012
• 2nd Balkan Venous Forum, Athens, Greece 2011
Published papers as first author: 21 books, monographs and student guides; 102 studies in volumes and journals.
Research interests: classic and laparoscopic in visceral surgery, varicose diseases, leg ulcers, diabetic foot, posttrombotic syndrome, congenital venous malformations of the lower leg.

Asist. Univ. Dr. Suciu Gloria
Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București
Spitalul Clinic Colentina, București

Aspecte dermatologice în deficiențele vitaminice
Autori: Gloria Suciu1,2, Cristina Gabriela Lupu2, Ana Cutoiu2, Laura Munteanu2
1U.M.F. Carol Davila
2Spitalul Clinic Colentina, București

Cuvinte cheie: hipervitaminoze, semne cutanate

Vitaminele sunt constituenți ai dietei umane esențiali pentru dezvoltarea și menținerea funcțiilor corpului, fără rol de sursă de energie. Vitaminele sunt fie liposolubile (A, D, E, K), fie hidrosolubile. Niciuna dintre cele liposolubile nu sunt cofactori pentru enzime, în timp ce majoritatea celor hidrosolubile sunt.
Hipervitaminoza e mai probabilă în cazul vitaminelor liposolubile. Toxicitatea datorată dozelor mari de vitamine hidrosolubile este rar întâlnită, ele fiind repid excretate prin urină.
Ingestia excesivă de vitamine apare mai adesea la persoane care urmăresc efecte anti-îmbătrânire sau antineoplazice. În contextul actual (pandemia Corona virus) oamenii ingeră o cantitate impresionantă de suplimente alimentare, inclusiv vitamine în speranța creșterii rezistenței la infecții.
Anumite hipervitaminoze au semne cutanate (ex cheilită, xeroză cu prurit, alopecie în excesul de vitamina A, peteșii și echimoze în excesul vitaminei E, flushing, acantosis nigricans în exces de vitamina B3 etc).
Medicul trebuie să recunoască aceste semne și să stopeze aportul vitaminic necorespunzător.

Dermatological findings associated with vitamin excess 
Authors: Gloria Suciu1,2, Cristina Gabriela Lupu2, Ana Cutoiu2, Laura Munteanu2
1U.M.Ph. “Carol Davila” Bucharest
2Colentina Clinical Hospital, Bucharest

Keywords: vitamin excess, cutaneous signs

Vitamins are constituents of the human diet essential for development and maintenance of bodily functions, without having a role as an energy source. Vitamins are either fat-soluble (A, D, E, K) or water-soluble. None of the fat-soluble vitamins appear to serve as cofactors for enzymes whereas most of the water-soluble vitamins do.
Symptomatic vitamin excess is more likely with fat-soluble vitamins. Toxicity due to high doses of water-soluble vitamins is rarely seen, as they are rapidly excreted via the urine.
Excessive ingestion of vitamins most commonly occurs in people seeking potential anti-ageing and antineoplastic effects. In actual context (Corona pandemic) people ingest a lot of suppliments aiming resistance to infection.
Certain vitamin excess have cutaneous signs (eg cheilitis, xerosis with pruritus, dermatitis, alopecia in vitamin A excess, petechiae and ecchymoses in vitamin E excess, flushing, acanthosis nigricans in vitamin B3 excess etc). Physicians must recognise this signs and stop innaproppiate intake of vitamins.

Scurt CV

Absolventă a Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca
Asistent Universitar, U.M.F. “Carol Davila” București
Medic primar dermato-venerolog
Doctor în medicină, U.M.F. “Carol Davila” București
Membră a Societătii Române de Dermatologie, Academiei Europene de Dermato-Venerologie

Conf. Univ. Dr. Gabriela Stoleriu
Facultatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea ”Dunărea de Jos”, Galaţi

Rolul canabinoizilor în dermatologie
Autori: Gabriela Stoleriu1, Smaranda Ţărean2, Florina Filip-Ciubotaru3, Nicuța Manolache4, Daciana Elena Brănișteanu5, Mădălina Nicoleta Matei6

1 Disciplina Medicină de Familie Adulți, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași, România
2 Departamentul Clinic Medical, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, România
3 Departamentul Ştiinţe Farmaceutice, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, România
4 Disciplina Boli infecţioase, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași, România
5 Disciplina Dermatologie, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași, România
6 Departamentul de Medicină Dentară, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, România

Cuvinte cheie: fitocanabinoizi, endocanabinoizi, dermatită, prurit, cancer cutanat, sclerodermie

Până în prezent, canabinoizii (fitocanabinoizi, endocanabinoizi și canabinoizi sintetici chimic) și-au demonstrat eficacitatea în tratamentul cancerului, obezității, bolilor neurologice și afecțiuni dermatologice. Sistemul endocanabinoid (SEC) cutanat este o rețea complexă și aproape omniprezentă de liganzi, enzime și receptori endogeni (CB1R/CB2R, THC, HU210, TVRP, PPAR și GPR55) care pot fi stimulați și de compuși canabinoizi endogeni și exogeni, cum ar fi cei derivați din Cannabis sativa, contribuind la homeostazia, modularea imunității, inflamația și patologia pielii prin eliberarea mediatorilor inflamatori și prin reglarea multor aspecte ale proliferării și diferențierii celulare. SEC a fost studiat pentru capacitatea sa de a regla unele neoplazii cutanate, pruritul, boli inflamatorii precum: acneea vulgară, psoriazisul, dermatita de contact alergică, dermatita atopică și sclerodermia sistemică. Explorarea în continuare a SEC ar putea dezvălui noi ținte terapeutice pentru o varietate de boli inflamatorii și neoplazice ale pielii. Majoritatea datelor din literatura medicală evidențiază proprietățile antiinflamatoare, imunosupresoare, anti-neoplazice ale SEC, dar unele rapoarte sugerează activitate pro-inflamatorie și pro-neoplazică. Sunt necesare investigații suplimentare pentru a înțelege complexitatea și influențe specifice ale fiecărui tip de canabinoid cutanat, receptorului, metodei de administrare și concentrației utile, pentru a oferi oportunitatea de a extinde potențialul terapeutic în dermatologia clinică.

Simpozion Genesis Pharma

“APREMILAST – PDE 4 , MOLECULA INOVATOARE UNICA, DISPONIBILA PE CALE ORALA IN PSORIASIS”

APREMILAST – O noua abordare in psoriazis ”

Gabriela Stoleriu

Conf. Dr. Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați, Facultatea de Medicină și Farmacie, Departamentul Științe Farmaceutice

Psoriazisul este o afecțiune cronică, inflamatorie, care se manifestă pe piele, dar care are de multe ori cauze și manifestări sistemice. Psoriazisul este caracterizat de apariția pe piele a unor pete roșiatice, proeminente, bine definite, acoperite de scuame (coji) alb sidefii.
Există numeroase tipuri de psoriazis și acestea se disting adesea, după localizarea sau aspectul leziunilor. Persoanele cu această afecțiune prezintă sau pot dezvolta comorbidități (afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni oculare, afecțiuni articulare, diabet, obezitate, boala Crohn) care o transformă într-o boală cu răsunet sistemic.
Apremilast este un inhibitor inovator de fosfodiesterază 4 (PDE4), disponibil pe cale orală, cu o moleculă mica, care modulează o rețea de proinflamatori (de exemplu TNF-α, IL-23, IL-17) și antiinflamatori (de exemplu IL-10) implicați în psoriazis, artrită psoriazică, boală Behçet- stabilind un nou echilibru între ele.
Mai mult, inhibă selectiv PDE4, fără efecte semnificative asupra altor PDE, kinaze, enzime sau receptori.
Prin modul său unic de acțiune și, având în vedere că citokinele diferite sunt asociate cu simptome specifice ale bolii, Apremilast exercită un efect larg, pozitiv asupra multiplelor manifestări care constituie boala psoriazică.

“PREMILAST – PDE 4 , The Unique Innovative Molecule, Available Orally In Psoriasis”

“APREMILAST – A new approach in psoriasis”

Stoleriu Gabriela

Assoc. Prof. Dr. “Dunărea de Jos” University of Galați, Faculty of Medicine and Pharmacy, Department of Pharmaceutical Sciences

Psoriasis is a chronic, inflammatory condition that manifests itself on the skin, but that often has systemic causes and manifestations. Psoriasis is characterized by the appearance on the skin of reddish, protruding, well-defined spots on the skin, covered by white pearly scabs (shells).
There are many types of psoriasis, and they are often distinguished, by the location or appearance of the lesions. People with this condition have or may develop comorbidities (cardiovascular diseases, eye diseases, joint diseases, diabetes, obesity, Crohn’s disease) that turn it into a disease with systemic resonance.
Apremilast is an innovative inhibitor of phosphodiesterase 4 (PDE4), available orally, with a small molecule, which modulates a network of pro-inflammatories (e.g. TNF-α, IL-23, IL-17) and anti-inflammatory (e.g. IL-10) involved in psoriasis, psoriatic arthritis, Behçet’s disease- establishing a new balance between them.
Furthermore, it selectively inhibits PDE4, with no significant effects on other PDE, kinases, enzymes or receptors.
By its unique mode of action, and given that different cytokines are associated with specific symptoms of the disease, Apremilast exerts a wide, positive effect on the multiple manifestations that constitute the psoriatic disease.

SIMPOZION LA ROCHE-POSAY

Rolul lipikar în echilibrarea microbiomului – ecosistemul invizibil al pielii sănătoase

Stoleriu Gabriela

Medic Primar Dermato-Venerologie
Doctor în științe medicale
Conferențiar universitar

Restabilirea echilibrului microbiomului cutanat constituie o componenta importantă în tratamentul pielii uscate cu tendință atopică. Dovezi științifice recente au arătat că limitarea formării biopeliculei stafilococcice reprezintă un pas important în restabilirea acestui echilibru.
Atunci când vorbim despre pielea sănătoasă, prezența keratinocitelor care secretă peptide antimicrobiene (AMP) (cum ar fi catelicidin LL-37, β-defensine și dermicidin) asigură protejarea împotriva bacteriilor patogene (inclusiv S. aureus).
Pe de altă parte, în timpul fazei acute și cronice ale dermatitei atopice, citokinele inflamatorii supraexprimate pot stimula creșterea S. aureus determinând formarea de biofilm. O astfel de activitate de proliferare pare să susțină selectiv S. aureus în detrimentul altor bacterii comensale de la nivel cutanat, sugerând că acesta ar putea induce un răspuns adaptativ la semnalele celulelor pielii.
În rolul său de pionier în studiul microbiomului uman, cercetarile LA ROCHE-POSAY au demonstrat deja că gestionarea acestuia este o modalitate eficientă de a aborda diverse patologii cutanate, precum dermatita atopică, acneea, pielea sensibilă sau psoriazis.
Managementul acestor afecțiuni devine astfel un punct important în creșterea calității vieții pacienților, rutina LIPIKAR fiind parte integrantă din soluția terapeutică.

Restoring the balance of the skin microbiome is an important component in the treatment of atopic dry skin. Recent scientific evidence has shown that limiting the formation of staphylococcal biofilm is an important step in restoring this balance.
In healthy skin, keratinocytes secrete antimicrobial peptides (AMP) (such as cathelicidine LL-37, β-defensins and dermicidine) to fight against pathogenic bacteria (including S. aureus).
Inflammatory cytokines overexpressed in AD can stimulate the growth of biofilm-producing S. aureus during both the acute and chronic phases of the disease. Such a growth-promoting activity appears to selectively support S. aureus at the expense of other bacterial skin commensals, suggesting that S. aureus might take advantage of an adaptive response to skin cell signals.
In its pioneering role in the study of the human microbiome, LA ROCHE-POSAY research have already shown that its management is an effective way to address various skin conditions, such as atopic dermatitis, acne, sensitive skin, or psoriasis.
The management of these diseases becomes an important point in increasing patient’s quality of life, LIPIKAR routine being an integral part of the therapeutic solution.

Scurt CV

• Medic primar dermatovenerologie
• Doctor în medicină
• Atestat în dermato-cosmetologie
• Formator în dermato-cosmetologie (Lector)

Colaborări:
Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Sf. Spiridon”, Iași
Derma Clinique, Iași

Afiliere profesională:

• Societatea Română de Dermatologie (SRD)
•  Societatea de Medici și Naturaliști – Iaşi (SMN)
• Asociaţia Dermatologilor din Moldova (ADEM)
• Societatea Română de Dermato-Oncologie (SRDO)
• Asociația Română de Imuno-Dermatologie (ARID)
• European Academy of Dermato-Venerology (EADV)
• International Dermoscopy Society (IDS)
• World Academy of Medical Sciences (WAMS)
• American Academy of Dermatology (AAD)

Șef de lucr. Dr. Tamaș Claudia
Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București

Pregătirea patului plăgii și cicatrizarea cutanată – protocoale și cazuri clinice
Autori: Camelia Tamaș, Angela Tecuceanu, Clara Larisa Ibănescu, Cristina Stănescu, Audrey Clebant, Ioana Tamaș, Dan Cristian Moraru
Universitatea de Medicina și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași Departamentul de Chirurgie, Universitatea de Medicina și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași Departamentul de Științe morfofuncționale, Universitatea de Medicina și Farmacie „Dunarea de Jos” Galați Departamentul de Științe morfofuncționale

Cuvinte cheie: plagă, debridare enzimatică, terapie cu presiune negative, acid hialuronic

Introducere: Procesul de vindecare al plăgilor depinde de numeroși factori locali printre care amintim: etiologia și mecanismul de producere al leziunii, momentul primei evaluări clinice și al diagnosticului, gravitatea și extensia distrugerilor locale și regionale. Contextul general (efectul traumei sau leziunii asupra economiei organismului pacientului, dezechilibre sau comorbidități anterioare leziunii, etc) este deasemeni important și influiențează evoluția locală.
Material și metodă: Am aplicat protocoale diferite de tratament local în cazul plăgilor acute accidentale extinse (arsuri superficiale și intermediare pe arii de 5-10% suprafață cutanată) dar și al plăgilor chirurgicale reprezentate de zone donatoare de grefe de piele, similare ca dimensiuni (suprafață, profunzime) cu cele accidentale. Am monitorizat progresia epitelizării, gradul de contaminare bacteriană al plăgilor, managementul durerii dar și calitatea cicatricilor la acești pacienți. În mod similar, am urmărit aceeași parametri la pacienți cu plăgi cronice (necroze postinjectare intravenoasă, ulcere trofice, defecte de părți moi pe picior diabetic) și am aplicat protocoale de pregătire a patului lezional pentru reconstrucția chirurgicală.
Rezultate: Rata zilnică a procesului de vindecare a oscilat între valori maxime de 5.22% din suprafața inițială a plăgii (în cazul zonelor donatoare de grefe de piele) și 2.13% din suprafața inițială a plăgii (în cazul arsurilor intermediare).
Concluzii: Am observat că există corelații ale vitezei de progresie a vindecării cu terapia locală aplicată: debridare enzimatică, terapie cu presiune negativă sau debridare excizională, topice antibacteriene și cu acid hyaluronic, pansamente speciale care stimulează dezvoltarea patului granular.

Protocols and cases in wound bed preparation and skin cicatrisation
Authors: Camelia Tamaș, Angela Tecuceanu, Clara Larisa Ibănescu, Cristina Stănescu, Audrey Clebant, Ioana Tamaș, Dan Cristian Moraru
“Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy Iasi Department of Surgery, “Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy Department of Morpho-functional Sciences Iasi, “Dunarea de Jos” University of Medicine and Pharmacy Galati Department of Morpho-functional Sciences

Keywords: wound bed, enzimatic debridement, negative pressure, hyaluronic acid

Introduction: The healing process of wounds depends on many local elements, namely lesion etiology, the moment of the first clinical examination and diagnose, the extent of local or regional tissues damage. The overall status of the patient is also of importance to the local outcome (associated comorbidities or the general impact of the injury).
Materials and method: We used different protocols for the local treatment of acute extended wounds (superficial and intermediate burns on 5-10% total body skin area) and for surgical wounds (skin graft donor zones) with comparative surface and thickness. We monitored the healing progress, the degree of bacterial contamination, pain management and also the quality of the scar tissue. We followed the same parameters for patients with chronic wounds (skin necrosis after intravenous injection, trophic ulcers, diabetes soft tissue complications), and we applied wound side different protocols in order to facilitate the surgical reconstruction.
Results: The daily rate of the healing process varied between a maximal value of 5.22% of the total wound surface (as seen for the skin grafts donor zones) and 2.13% of the total wound surface (as was the case for intermediary burns).
Conclusions: There is a connection between the daily healing rate and the local therapeutic protocols used: enzymatic debridement, negative pressure wound therapy or excisional debridement, antibacterial and hyaluronic acid topics, special wound dressings which stimulate the connective tissue development.

Scurt CV

– Medic Primar Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
– Coordonator activitate didactică cu rezidenții – disciplina de “Chirurgie Plastică și Reconstructivă”, UMF “Grigore T. Popa” Iași
– Coordonator Regional Program Național AP Arsuri
– Coordonator de activitate – disciplina de “Abilități Chirurgicale”, înființată în anul 2013
– Coordonator cursuri și workshop-uri cu studenții în cadrul Congressis

Prof. Dr. Tuță Liliana Lili
Facultatea de Medicină, Universitatea Ovidius Constanța, România

Manifestări cutanate specifice la pacienții cu boală cronică de rinichi în stadiile predializă și dializă
Autori: Liliana-Ana Tuță, Emma Gheorghe
Universitatea “Ovidius” din Constanța, Facultatea de Medicină, Spitalul Clinic Județean de Urgență” Sf. Apostol Andrei” Constanța, România

Cuvinte-cheie: boală cronică de rinichi, manifestări cutanate, dializă

Introducere. Boala cronică de rinichi (BCR) afectează aprox 10% din populația lumii. Peste 50% dintre pacienții cu boală renală în diferite stadii evolutive: predializă sau dializă, au cel puțin o manifestare cutanată asociată. Deoarece pielea acționează frecvent ca o oglindă a bolilor sistemice subiacente, recunoașterea indiciilor clinice subtile cutanate ar putea ajuta la diagnosticarea precoce a disfuncției renale.
Material și metodă. Modificările cutanate în boala cronică de rinichi severă cuprind:
1. Manifestări cutanate asociate BCR: xeroza cutanatǎ, pruritul, modificǎrile pigmentare, dermatozele perforante dobândite, (frecventǎ la diabetic, apare la cca 11% dintre dializați), calcifilaxia și calcinoza cutanată, ambele asociate hiperparatiroidismului secundar, boli buloase (porfiria cutanată tardivă și pseudoporfiria), xantomul eruptiv, iododermia și fibroza sistemică nefrogenă. Fibroza sistemică nefrogenă, o afectare cutanată scleroderma-like, cauzată de expunerea la agenți de contrast pe bază de gadoliniu la pacienții cu disfuncție renală, este considerată a fi specifică pentru BCR stadiul terminal
2. Manifestări cutanate frecvent asociate dializei: i) amiloidoza secundară dializei, determinată de depunerea de beta2-microglobulină, caracterizată prin triada: sindrom de tunel carpian, periartrită scapulohumerală și tenosinovita flexoare a mâinii); ii) sindromul de furt vascular, o complicație rară a căii de acces vascular pentru hemodializă; iii) Pseudosarcomul Kaposi, o angiodisplazie a vascularizației subcutanate, asociate șuntului arterio-venos al hemodializatului.
Concluzii. Manifestările cutanate sunt destul de frecvente la pacienții cu BCR, iar uneori pot fi primul indiciu evident al bolii renale subiacente. Recunoașterea și gestionarea promptă a manifestărilor dermatologice prin echipa nefrolog-dermatolog, va reduce considerabil morbiditatea și va îmbunătăți calitatea vieții acestor pacienți.

Specific skin manifestations in patients with end-stage renal disease- predialysis and dialysis
Liliana-Ana Tuță, Emma Gheorghe
“Ovidius” University of Constanța, Faculty of Medicine, “Sf. Apostol Andrei” County Emergency Clinical Hospital Constanța, Romania

Keywords: Chronic kidney disease, skin manifestations, dialysis

Introduction. Chronic kidney disease (CKD) affects about 10% of the world’s population. Over 50% of patients with CKD in different stages: predialysis or dialysis, have at least one associated cutaneous manifestation. Skin acts frequently like a mirror of underlying systemic diseases, so recognition of subtle cutaneous clinical clues could help in an early diagnosis of renal disorders.
Material and method. Skin involvement in end-stage renal disease (ESRD) include:
1. Cutaneous manifestations associated with ESRD: cutaneous xerosis, pruritus, pigmentary changes, acquired perforating dermatoses (common in diabetics, occurs in about 11% of dialysis patients), calciphylaxis and cutaneous calcinosis, both associated with secondary hyperparathyroidism, bullous diseases (porphyria cutanea tarda and pseudoporphyria), eruptive xanthoma, iododerma and nephrogenic systemic fibrosis. Nephrogenic systemic fibrosis, a scleroderma-like disorder caused by exposure to gadolinium-based contrast agents in patients with renal impairment, is considered to be specific for ESRD.
2. Skin manifestations frequently associated with dialysis: i) dialysis-related amyloidosis, due to deposition of beta2-microglobulin amyloid fibrils and characterized by the triad: carpal tunnel syndrome, scapulohumeral periarthritis and flexor tenosynovitis of the hand; ii) dialysis access steal syndrome, a rare complication of the vascular access for hemodialysis; iii) Pseudo Kaposi sarcoma, a reactive angiodysplasia of cutaneous vasculature, secondary to arterio-venous shunt.
Conclusions. Skin manifestations are quite common in patients with end-stage renal disease and can sometimes be the first obvious indication of underlying kidney disease. Prompt recognition and management of dermatological manifestations by the nephrologist-dermatologist team will improve the quality of life and life expectancy of these patients.

Scurt CV

Prof. Univ. Dr. Habil.
Medic primar medicină internă si nefrologie
Doctor în medicină
Medic-șef Secție Clinică Nefrologie Spital Clinic Județean de Urgență Constanța
Președintele Comisiei de Nefrologie a Ministerului Sănătății (2019- prezent)

Afiliere profesională:
Societatea Română de Nefrologie (SRN)- Președinte SRN (2017-2019)
Societatea Română de Medicină Internă (SRMI)
Asociația Europeană de Nefrologie, Dializă și Transplant renal (ERA-ADTA)
Societatea Internațională de Nefrologie (ISN)
Societatea Americană de Nefrologie (ASN)

Prof. Dr. Tatu Alin Laurențiu
Facultatea de Medicină şi Farmacie din Galaţi, România

Consideratii noi privind leziunile cutanate veziculoase din infectia cu sars-cov2 si fenomenul koebner
Autori: Al. Tatu, T Nadasdy, FC Bujoreanu, Diana Sabina Radaschin, LC Nwabudike

Universitatea Dunarea de Jos din Galati- Facultatea de Medicina si Farmacie
Spitalul Clinic de Boli Infectioase “Sf Cuv Parascheva” Galati – Sectia Clinica Dermato-venerologie
Universitatea Dunarea de Jos din Galati – Centrul Integrat Multidisciplinar pentru Cercetare de Interfață Dermatologică (CIM-CID)

ACKNOWLEDGEMENTS: Aceasta lucrare a fost realizata prin sprijinul Universității “ Dunarea de Jos” din Galati prin Grantul de cercetare cu nr RF 3668 /1.10.2021 si a Centrului Integrat Multidisciplinar pentru Cercetare de Interfață Dermatologică (CIM-CID)

Introducere:
Infectia cu virusul SARS-Cov2 s-a asociat recent cu cazuri de reactivare a varicelei. Aceste transformari pot fi puse pe seama unei susceptibilitati locale cutanate in zonele in care se formeaza preponderant vezicule.
Material si metoda
Aceasta lucrare evidentiaza manifestarile cutanate si factorii infectiosi ce au fost asociati infectiei COVID-19. S-a descries conceptul de raspuns izotopic ce poate sa apara in context de imunosupresie, coroborat cu productie crescuta de citokine inflamatorii.
Prezenta unei eruptii cutanate alcatuit preponderent din vezicule debutata brusc la un pacient necesita prudenta, pentru a evita traumatizarea leziunilor, necesitand un plan de ingrijiri adecvat, pentru a evita fenomenul de autoinoculare sau dezvoltare a unei reactii de tip Koebner

Concluzii
Din perspectiva si experienta noastra, tratamentele locale siccative ( cum ar fi mixturile, substantele antiseptic pe baza de alcool, AINS)  pot avea un rol benefic in tratamentul eruptiei alcatuita din vezicule la pacientii COVID-19 pozitivi.

Keywords : COVID-19, SARS-CoV-2, Koebner phenomenon, wolf isotopic response, vesicular rash

Introduction
SARS-CoV-2 has recently been associated with the reactivation of varicella zoster virus in patients. This is potentially an observation of a local susceptibility of the skin in areas of vesicle formation

Materials and methods
This article explores the dermatologic manifestations that have been linked to the SARS-CoV-2 virus, their infectious risk, as well as potential confounding factors. An isotopic response may be occurring due to the occurrence of an immunocompromised district incited by sustained inflammation mediated by inflammatory cytokines. The presence of vesicular lesions on a patient should call for prudence in order to avoid traumatizing these lesions and maintain a traditional approach to local therapy by using treatments that are desiccating, recommendation which physicians should offer to their patients in order to avoid autoinoculation or creating a Koebner reaction.

Conclusions
From this perspective and from our clinical experience, local treatments that are desiccating, such as mixtures, antiseptic alcohol-based solutions, and non-steroidal anti- inflammatory medications, could be recommended for the management of COVID vesicles alongside COVID19 treatment.

Scurt CV

Născut în 1968, urmează etapele şcolarizării fiind absolvent al Liceului de Matematică-Fizică ”Vasile Alecsandri” Galaţi şi olimpic naţional la matematică. După stagiul militar, studiază apoi la Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila” din Bucureşti. Se formează ca dermatolog în Spitalul Clinic ”Colentina” sub bagheta Prof. Dr. Forsea, Prof. dr. Giurcăneanu şi a dr. Smaranda Iosif. Obţine primul loc la examenul de medic specialist susţinut la Bucureşti şi de asemenea primul loc la examenul de medic primar susţinut la Timişoara.
Obţine prin concurs postul de medic dermato venerolog la Spitalul de Urgenţă ”Sf. Apostol Andrei” din Galaţi şi lucrează în paralel în sistem privat. Se implică în dezvoltarea tematicilor şi programelor noii Facultăţi de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii ”Dunărea de Jos” din Galaţi unde susţine iniţial cursuri şi lucrări ca asociat, apoi din 2011 ca titular angajat.
În 2017 susţine Teza de Abilitare şi tot din acel an devine Profesor universitar abilitat al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Galaţi. Din 2018 este conducător de doctorat având în coordonare 3 doctoranzi şi susţine cursuri de studii doctorale avansate în cadrul Şcolii Doctorale de Ştiinţe Fundamentale şi Inginereşti. A publicat numeroase articole de specialitate in extenso indexate ISI, BDI realizând un indice Hirsch 7 la începutul lui 2019.
Este membru al EADV, AAD, EHRS, ISD, ESDR, ESPD şi al Societăţii Japoneze de Dermatologie Investigativă. Este Board Director şi Vicepreşedinte al Societăţii Internaţionale de Dermatologie–ISD.
Domeniile de cercetare de interes sunt reprezentate de Demodex Folliculorum, microbiomul cutanat asociat/independent de Demodex, Dermoscopia/Entomodermoscopia, Rozacee, inclusiv cea indusă steroidian, vitiligo, alterări cutanate asociate tulburărilor endocrine, prurit, durere cutanată, alterări pilare.