Prof. Dr. Claudia Gherman
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca

Factori de risc asociați cu infecția plăgii în chirurgia vasculară

Autor: Claudia Gherman
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, România

Infecțiile la nivelul plăgii chirurgicale reprezintă o complicație gravă în chirurgia vasculară, în special după procedurile de reconstrucție vasculară. În studiul de față ne-am propus să identificăm factorii de risc care predispun pacienții la aceste complicații.
Infecțiile plăgii chirurgicale sunt o infecție comună dobândită în spital.
Pacienții care dezvoltă infecții de plagă de obicei:
– stau mai mult in spital
– au o rată de mortalitate crescută
– contribuie la creșterea costurilor.
Rezultatele studiului au condus la concluzia că grefa femurală, boala arterială periferică (stadiile Fontaine III-IV), imunosupresia și obezitatea au fost factori de risc independenți pentru dezvoltarea infecțiilor de plagă după intervenția chirurgicală vasculară.
Rezultatele noastre sugerează, de asemenea, că: durata operației și durata drenajului chirurgical postoperator, alți doi factori de risc independenți, ar trebui menținute cât mai scurte posibil.
Profilaxia antibiotică perioperatorie a fost asociată cu o protecție sporită împotriva infecției de plagă și ar trebui să fie o procedură standard în chirurgia vasculară curată atunci când este implicată grefarea.

Risk factors associated with surgical site infections in vascular surgery

Author: Claudia Gherman
“Iuliu Hațieganu” University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca, Romania

Surgical site infections (SSIs) represent a serious complication after vascular surgery particularly after vascular reconstructive procedures. We aimed to identify in this study the risk factors predisposing patients to these complications.
Surgical site infections (SSIs) are a common hospital – acquired infection.
Patients who develop SSI usually:
– stay longer in hospital
– have an increased mortality rate
– contribute to increased costs.
In our study we found that femoral grafting, peripheral arterial disease (Fontaine stages III–IV), immunosuppression and obesity were independent risk factors for the development of SSI following vascular surgery.
Our findings also suggest that: duration of operation and duration of postoperative surgical drainage, two other independent risk factors, should be kept as short as possible.
perioperative antibiotic prophylaxis was associated with increased protection against SSI and should be a standard procedure in clean vascular surgery when grafting is involved.

Scurt CV

Chirurg vascular și generalist la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca în anul 1990.
A fost șefa secției Chirurgie II în intervalul 2017-2020, iar în prezent este Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, unul dintre cele mai mari spitale din țară.
Din anul 2016 este Președinta Societății Române de Angiologie și Chirurgie Vasculară, societate cu peste 25 de ani de tradiție în țara noastră, cu 12 manifestări știinţifice organizate, și care continuă să reprezinte o societate științifică de interes general, cu caracter științific și educațional.
Pe parcursul activității sale în cadrul societății a fost preocupată de crearea unui cadru organizatoric adecvat pentru toți specialiștii ale căror preocupări au legătura cu angiologia și chirurgia vasculară, în vederea ridicării continue a nivelului lor profesional și științific. Munca sa a avut ca obiective: susținerea acțiunilor de introducere a unor standarde, ghiduri, tehnici noi (cum ar fi cele de abord endovascular), propunerea de noi competențe și specializări din domeniu, precum și dezvoltarea relațiilor de colaborare cu organizații internaționale similare și afilierea la acestea.
În cursul activității sale a devenit: Membru în Comisia Consultativă de Chirurgie Vasculară a Ministerului Sănătăţii, Membru în Comisia de specialitate Chirurgie Vasculară a Colegiului Medicilor România și Reprezentantul Societății Române de Chirurgie Vasculară în UEMS Section and Board of Vascular Surgery.

Prof. Dr. Luca Mihaela Cătălina
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi

Prof. Dr. habil Manciuc Carmen
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi

Semne și simptome dermatologice în patologia infecțioasă pediatrică

Autori: Carmen Manciuc1,2, Bianca Bălaș-Maftei1,2, Carmen Florea1,2, Alexandra Rotaru1,2, Maia Pulbere2
1.Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Grigore T. Popa” Iași
2.Spitalul Clinic de Boli Infecțioase ,, Sf. Parascheva” Iași

Cuvinte cheie: erupție, bacterie, semn patognomonic, virus

Introducere: Patologia infecțioasă în general cuprinde mai multe puncte comune cu dermatologia în sensul că, atât în bolile virale cât și în bolile bacteriene apar semne și simptome specifice, chiar patognomonice (ca în cazul rujeolei), care ne orienteaza diagnosticul clinic, de cele mai multe ori cu mare acuratețe.
Material și metodă: Prezentarea este o trecere în revistă a simptomatologiei specifice copilăriei pentru cele mai multe dintre bolile eruptive la interfață cu simptomatologia dermatologică.
Rezultate: Vor fi prezentate rujeola, rubeola, varicela, herpes-zooster, boala mână-gură-picior, boala Kavasaki, meningococcemia, sindromul Steven-Johnson, sindromul Lyle, vasculite, endocardite cu determinare cutanată, scarlatina, eritemul polimorf și boala Lyme.
Patologia HIV la copil este mai puțin pregnantă, pacienții HIV-pozitivi copii, au fost diagnosticați inițial la finalul mileniului trecut și fac parte din așa numita ,,cohortă pediatrică”.- copii infectați în primul an de viață, care au fost diagnosticați în prima copilărie cu infecție HIV. În general pentru acești copii semnele și simptomele infecției HIV au fost sugerate de hipotrofia staturo-ponderală, infecțiile repetate și hospitalism.
Din punct de vedere al răsunetului la nivelul pielii ne-a atras atenția: herpes zoster, herpes zoster varicelizat, varicela hemoragică și cu mult mai puțin , cazuri extrem de rare la vârsta copilăriei, de neoplazii HIV-related
Infecția cu papiloma virus uman, molluscum contagiosum pot fi reprezentate și la copiii cu imun supresie datorată infecției HIV.
Concluzii: Se dorește o punere la punct a aspectelor enunțate mai sus și se dorește să se releve intricarea patologiei infecțioase cu semnele și simptomele dermatologice extrem de important de cunoscut pentru orice clinician indiferent de specialitate.

Scurt CV

Experienţa profesională
Profesor universitar – Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi (din februarie 2023);
Conferențiar – Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi;
medic primar – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase “Sfânta Parascheva” Iaşi
Competenţe şi abilităţi sociale Membru în organizaţii naţionale şi internaţionale:
•Societatea de Medici şi Naturalişti – membru
•Societatea Medicală Balcanică – 2000
•Asociația Medicală Română- Societatea Națională Română de Boli Infecțioase și Tropicale
•Societatea de Patologie Infecţioasă Iaşi – membru;
•ESMID (European Society of Microbiology and Infectious Diseases) membru din 2000 – prezent;
•ESCID (European Society of Chimiotherapy and Infectious Diseases) – membru din 2002 – prezent.
•Membru fondator al Academiei Europene HIV şi Boli Infecţioase-2009
Competenţe şi aptitudini organizatorice:
Activitate științifică:
9 ianuarie 2006-2017 –Director medical Spitalul Clinic de Boli Infecţioase “Sfânta Parascheva” Iași
2017- octombrie 2019- Șef Secția IV Spitalul Clinic de Boli Infecţioase “Sfânta Parascheva” Iași
Noiembrie 2019- Prezent – Director Medical Interimar Spitalul Clinic de Boli Infecţioase “Sfânta Parascheva” Iași
• 2 capitole în cărţi în edituri internaționale
• 108 carți și capitole în cărți în edituri naționale
• 19 articole ISI autor principal
• 8 articole ISI coautor
• 7 articole ISI în rezumat
• 93 articole BDI
• 6 articole în reviste neindexate BDI
• peste 500 lucrări publicate în rezumat în reviste şi volume de conferinţe

Prof. Univ.Dr. Egidia Miftode
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

Cercetător Știițific gr. I Dr. Neagu Monica
Institutul Naţional “Victor Babeş”, Bucureşti
Spitalul Clinic ”Colentina”, Bucureşti

Profilul mutational in cancerele de piele
Autori: Monica Neagu1,2,3, Carolina Constantin1,2, Elena-Georgiana Dobre1, Mihaela Surcel1, Adriana Munteanu1, Sabina Zurac2,4

1.Laborator Imunologie, Institutul National de Patologie Victor Babes, București, România
2.Serviciu Anatomie Patologică, Spitalul Clinic Colentina, București, România
3.Școala Doctorală, Universitatea București, România
4.Facultatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, România

Cuvinte cheie: melanom, carcinom scuamocelular, mutații, calea de semnalizare EGFR-RAS-RAF

Introducere și Obiective. Profilul mutațional al genelor implicate în codificarea proteinelor care controlează calea EGFR-RAS-RAF poate descrie noi markeri genetici și noi ținte terapeutice în cancerele de piele.
Materiale și metode: Probe arhivate în parafină de melanom cutanat, nevi benigni sau carcinoame scuamocelulare (CSC) au fost evaluate folosind droplet digital PCR (ddPCR) în comparativ cu probele de piele normală. Probele au fost diagnosticate histo-patologic și imunohistochimic. Statusul mutațional a fost evaluat folosind primeri pentru mutațiile BRAF V600, NRAS G12/G13, NRAS Q61, KRAS Q61 și delețiile exonului 19 EGFR în conformitate cu instrucțiunile producătorului.
Rezultate: Nevii melanocitari se caracterizează prin mutații BRAF V600E și NRAS G12/G13, mutatții care coexistă și în melanoame. Mai mult, majoritatea nevilor benigni investigați (peste 80%) au mutații majore în calea de semnalizare MAPK.
Profilul înalt mutagen al nevilor benigni este corelat cu expresia ridicată a proteinelor ciclului celular care reglează ciclul celular menținându-l în starea arrested. Mutațiile BRAF s-au asociat semnificativ cu indicele Breslow (BI) și infiltratul limfocitar tumoral, în timp ce mutațiile NRAS s-au corelat cu BI și indicele mitotic. CSC se caracterizează printr-un profil mutațional scăzut, doar 1% din probe prezentând deleții ale exonului 19 EGFR.
Concluzie: Tehnologia ultrasensibilă a ddPCR poate detecta mutații chiar și în pielea normală, iar studiul prezentat oferă validarea unei noi tehnologii utilizată pentru profilul mutațional al cancerelor de piele.
Studiu finanțat de proiectele PN-III-P4-PCE-2021-0549 (PCE9/2022), NASR, [PN 23.16.01.03], COST Action CA21108 – European Network for Skin Engineering and Modelling.

Mutational profiling in skin cancers
Authors: Monica Neagu1,2,3, Carolina Constantin1,2, Elena-Georgiana Dobre1, Mihaela Surcel1, Adriana Munteanu1, Sabina Zurac2,4

1.Immunology Laboratory, Victor Babes National Institute of Pathology, Bucharest, Romania
2.Pathology Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania
3.Doctoral School, University of Bucharest, Bucharest, Romania
4.Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

Keywords: melanoma, squamous cell carcinomas, mutations, EGFR-RAS-RAF pathway

Introduction & Objectives: The mutational profiling of genes involved in the encoding of proteins that control EGFR-RAS-RAF pathway can depict new genetic markers and new therapy targets in skin cancers.
Materials & Methods: Paraffin embedded samples of skin melanoma, benigni nevi, or squamous cellular carcinomas (SCC) were evaluated using droplet digital PCR (ddPCR) in comparison to normal skin samples. Samples were diagnosed using histology and immunohistochemistry evaluation. The mutational status was assessed using primers for BRAF V600, NRAS G12/G13, NRAS Q61, KRAS Q61 and EGFR exon 19 deletions Screening Assays according to manufacturer’s instructions.
Results: Melanocytic nevi are characterized by hotspot alterations affecting BRAF or NRAS (mutations BRAF V600E and NRAS G12/G13) that co-exist also in melanomas. Moreover the majority of the investigated benign nevi (over 80%) have driver mutations in the MAPK signaling pathway. The highly mutagenic profile of benign nevi is correlated with high expression of cell cycle proteins that drive the melanocyte’s cell cycle in an arrested stage. BRAF mutations associated significantly with Breslow index (BI) and tumor infiltrating lymphocytes, whereas NRAS mutations correlated with BI and the mitotic index. SCC are characterized by low mutational profile with only 1% of the samples showing EGFR exon 19 deletions.
Conclusion: The ultrasensitive technology of ddPCR can detect mutations even in normal skin, therefore our study presents a technology that can aid the molecular profiling of skin cancers.
Acknowledgement. Study financed by grants PN-III-P4-PCE-2021-0549 (PCE9/2022), NASR, [PN 23.16.01.03], COST Action CA21108 – European Network for Skin Engineering and Modelling.

Scurt CV

CSI Dr. Monica Neagu – Șef laborator Imunologie, Abilitare în Imunologie, Conducator de doctorat Școala Doctorală a Facultății de Biologie, Universitatea din București, Coordonator doctorat University of Natural Resources and Life Sciences, Wien, Austria, University of Crete, Greece; CSI în Sectia de Anatomie-Patologică, Spitalul Clinic Colentina; Președinte al Societății Române de Imunologie, membru al World Academy of Science; 2019-2024 Top 2% World scientists.
Director de Proiect pentru proiecte internaționale: Bilateral Cooperation România-China 511/2011 Biomarker discovery in digestive tract cancer and skin melanoma using proteomic approaches (Beijing Institute of Genomics), Bilateral Cooperation România-Grecia project no. 7285/02 Immunomodulating potential of prothymosin alpha [….] (University of Athens), NATO SfP 982838/2007 Development of a novel immunoassay for the very early detection of Biothreatening Bacterial Infections (University of Tuebingen, University of Athens); Study of the healing and immuno-modulating activity of new in situ gelling formulations (Department of Pharmacy, University of Salerno) și membru al echipei de cercetare în proiecte internaționale FP7, ERA-NET, Horizon2020. În prezent este membru al Comitetului de management al proiectelor Orizont2020 COST CA16120 – European Epitranscriptomics Network (EPITRAN), CA18125 – Advanced Engineering and Research of Aerogels for Environment and Life Sciences (AEROGELS) și ECO-Aerogels.
Are specializare în autoimunitate la Sandoz Pharma Ltd., Basel. În perioada 2010-2013 a fost membru al Comisiei pentru Terapii Avansate – EMA.
În ultimii 5 ani a condus sau a fost implicată în peste 10 proiecte finanțate la nivel național cu tematică în patologia cutanată.
Este membru în Colectivele de redacție și Editor pentru reviste internaționale: Recent Patents in Biomarkers, Journal of Immunoassay and Immunochemistry World Journal of Methodology, South East European Journal of Immunology, Trends in Toxicology and Related Sciences, Current Biomarkers, Journal of Gastrointestinal and Liver Diseases, Journal Health Politics, Bio-interactions and Bio-compatibility – Frontiers in Biomaterials Science, Journal of Cellular and Molecular Medicine.
Editor invitat pentru numere speciale din revistele internaționale: Disease Markers, Journal of Immunology Research, Molecules, Current Opinion in Toxicology, Journal Nanomaterials, International Journal of Molecular Sciences, Journal of Personalized Medicine, Frontiers in Bioengineering and Biotechnology.
Este co-inventator pentru 10 brevete în domeniul dermato-oncologiei, seturi de biomarkeri in dermato-oncologie, metode de separare molecule cu funcție imună, obținere clone de celule tumorale. Brevetele au fost premiate la târguri internaționale de invenții si inovații.
Autor a 29 de cărți si capitole de cărți internaționale și a peste 250 de articole științifice internaționale, Hirsch Index = 38 (ISI web of Science/Clarivate).

Prof. Dr. Onofrei Viviana Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iași Spitalul Județean Clinic de Urgențe, Secția Cardiologie, Iași, România

Manifestări cutanate ale tumorilor cardiace Autori: Viviana Onofrei1,2, Mădălina Oana Manole2 1Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” 2Clinica de Cardiologie, Spitalul Clinic Județean de Urgențe “Sf. Spiridon”, Iași, România

Cuvinte cheie: tumori cardiace, mixom, embolii cutaneo-mucoase, pseudovasculită

Introducere: tumorile cardiace reprezintă o patologie polimorfă din punct de vedere anatomo-patologic, și sunt benigne în proporție de 75-95%. Cele mai frecvent întâlnite la adult sunt mixomul și fibroelastomul. Manifestările sunt nespecifice, tumorile pot debuta/manifesta prin semne extracardiace, inclusiv cutanate, ceea ce face dificil diagnosticul. Material și metode: a fost analizată literatura actuală care se referă la manifestările cutanate în tumorile cardiace. Majoritatea publicațiilor sunt adresate mixomului, cea mai frecventă tumoră cardiacă, ce este considerat un mim clasic al vasculitelor sistemice. Rezultate: majoritatea tumorilor cardiace au ca semne cutanate emboliile tumorale periferice estimate la 13% din cazuri, manifeste ca erupții papulare, telangiectazii, peteșii, hemoragii în așchie, rash, livedo reticularis, cu caracter episodic sau recurent și migrator. Uneori aceste manifestări pot progresa către cianoză și necroză. A doua categorie sunt manifestările non-embolice numite și sistemice, cu mecanism autoimun, reprezentate de sindromul Raynaud, eritemul malar și vasculita. Apariția lor este în relație cu concentrația tumorală de interleukină 6 și prezența anticorpilor antinucleari. O particularitate este dispariția după îndepărtarea tumorii. Implicarea activării citokinelor și răspunsul la glucocorticoizi și terapia imunosupresoare susțin natura lor inflamatorie-imună. A treia categorie sunt manifestările cutanate în cadrul unor sindroame genetice ca LEOPARD sau complexul Carney. Diagnosticul etiologic este cu atât mai dificil cu cât în 30% din cazuri manifestările clinice cardiace lipsesc, și aceleași manifestări cutanate sunt parte a tabloului clinic în multe alte afecțiuni. Concluzie: manifestările cutanate pot fi o cheie importantă a diagnosticului prompt și a intervenției precoce în tumorile cardiace.

Cutaneous signs of cardiac tumors Authors: Viviana Onofrei1,2, Mădălina Oana Manole2 1″Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy 2Cardiology Clinic, “St. Spiridon” Emergency Clinical County Hospital, Iasi, Romania

Keywords: cardiac tumors, mixoma, cutaneous and mucosal embolism, pseudovasculitis

Introduction: cardiac tumors have various histopathological features and are benign in 75-95% of cases. Mixomas and fibroelastomas are the most common tumors. Clinical findings are non-specific because their debut or evolution can involve extracardiac signs including skin lesions, an important issue for diagnosis. Material and methods: the current literature reffering to cutaneous signs in cardiac tumors was analyzed. Most of the publications are adressed to mixoma, the most common cardiac tumor and a classic systemic vasculitis mimicker. Results: the most of cardiac tumors have peripheral embolic signs, with an estimated incidence of 13% of cases, and manifest as papular erruptions, telangiectasia, petechiae, splinter hemorrhages, rash and livedo reticularis, with an episodic, recurrent and migratory character. Sometimes they may progress into cyanosis and necrosis. The second subtype are the non-embolic cutaneous signs, also named systemic signs, associated with an auto-immune mechanism, and represented by Raynaud’s phenomenon, malar erythema, vasculitis. They can be related to the interleukin-6 tumoral concentration and the presence of antinuclear antibodies. A particular feature is that the signs usually disappear after removal of the cardiac tumor. The cytokine activation and the clinical response to glucocorticoid and immunosuppressive therapy support their inflammatory-immune nature. Third, some cutaneous findings suggest genetic syndromes like LEOPARD or Carney complex. Etiological diagnosis can be difficult considering that cardiac clinical findings are missing in 30% of cases, and the same cutaneous signs are clinical features of several diseases. Conclusion: cutaneous signs can be an important clue in the prompt diagnosis and early intervention.

Scurt CV

– Absolventă a Facultăţii de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” Iaşi, promoția 1991 – Profesor Universitar Habilitat, Disciplina Medicină Internă (Cardiologie), Facultatea de Medicină, U.M.F. “Grigore T. Popa” Iași – Activitate didactică curiculară și extracuriculară continuă din 1996 – Medic primar cardiologie și medicină internă la Clinica de Cardiologie, USTACC, Spitalul Județean Clinic de Urgențe “Sf. Spiridon” Iași – Doctor în științe medicale cu teza de doctorat ”Disfuncția endotelială în hipertensiunea arterială”, 2006 – Competențe în Ecocardiografie Generală și Ultrasonografie Generală – Masterat “Bazele nutriţiei clinice”, 2011 – Membră în societăți științifice de profil (Societatea Română de Cardiologie, Societatea Europeană de Cardiologie, Societatea Europeană de Hipertensiune, American Heart Association/American College of Cardiology) – Distincții – European Hypertension Specialist, Diplomă de excelență din partea Societății Române de Hipertensiune, Fellow of European Society of Cardiology – Domenii de interes ştiinţific: afectarea cardiovasculară în patologia medicală, hipertensiunea arterială, disfuncţia endotelială şi rigiditatea arterială, insuficienţa cardiacă, bolile vasculare, boli metabolice – Implicare activă în activitatea de cercetare științifică (granturi de cercetare științifică, investigator/subinvestigator în studii clinice multicentrice internaționale, colaborator în registre naționale și europene de specialitate) – Metode de investigaţie sau tratament originale introduse în premieră națională (studiul comparativ şi integrat al disfuncţiei endoteliale în hipertensiunea arterială prin metoda Complior şi ecografie vasculară (2001), tromboliza ghidată pe cateter în trombozele venoase profunde (echipa Prof. Dr. Datcu – 2004) – Editor de cărți de specialitate cu colectiv național, manuale, 46 lucrări ISI, membru în colectivul de autori din studii clinice multicentrice (11 lucrări ISI publicate), peste 100 de lucrări științifice în reviste BDI – Invited speaker la manifestări naţionale/cu participare internaţională, lector cursuri postuniversitare