Prof. Dr. Stătescu Cristian
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore.T. Popa” – Iași
Institutul de Boli Cardiovasculare ”Prof. George I.M. Georgescu” – Iași

Conf. Univ. Dr. Anca Oana Docea
Departamentul de toxicologie, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, Craiova, România

Parabenii – prieteni sau dușman în dermatologie?

Autor: Anca Oana Docea
Departamentul de toxicologie, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, Craiova, România

Parabenii sunt esteri alchilici ai acidului p-hidroxibenzoic care sunt utilizați ca conservanți în multe produse de îngrijire personală, produse farmaceutice și alimente datorită activității microbiene ridicate și lipofilității. În ultimii ani, numeroase studii in vivo și in vitro au demonstrat potențialul estrogenic al acestor compuși și importanța lor în apariția cancerului de sân. Alte studii au legat expunerea la parabeni de activitatea antiandrogenă care afectează negativ producția de testosteron și fertilitatea. Înțelegerea mecanismului prin care parabenii pot acționa ca substanțe chimice care perturbă sistemul endocrin la oameni este foarte importantă pentru a minimiza riscul pe care aceste substanțe chimice îl pot avea, deoarece pot contribui la o varietate de patologii, de la obezitate și diabet de tip 2 până la afectarea functiei de reproducere, probleme de neurodezvoltare și cancere. Până în prezent, autoritățile de reglementare au ajuns la concluzia că aceste substanțe chimice sunt considerate sigure pentru utilizare în produse cosmetice și farmaceutice în intervalul de doze recomandate. Având în vedere toate controversele pro și contra din jurul acestor substanțe, ar trebui să se acorde mai multă atenție utilizării lor în produsele destinate unor grupuri speciale, cum ar fi nou-născuții și femeile însărcinate.

Parabens – friends or foe in dermatology?

Author: Anca Oana Docea
Department of Toxicology, University of Medicine and Pharmacy of Craiova, Craiova, Romania

Parabens are alkyl esters of p-hydroxybenzoic acid that are used as preservatives in many personal care products, pharmaceuticals, and foods due to their high microbial activity and lipophilicity. In recent years, numerous in vivo and in vitro studies have demonstrated the estrogenic potential of these compounds and their importance in the occurrence of breast cancer. Other studies linked paraben exposure to antiandrogenic activity that negatively affects testosterone production and fertility. Understanding the mechanism by which parabens can act as endocrine-disrupting chemicals in humans is very important to minimize the risk these chemicals can pose to humans, as they can contribute to a variety of health disorders, from obesity and type 2 diabetes to reproductive and neurodevelopmental problems and reproductive cancer. To date, regulators have concluded that these chemicals are considered safe for use in cosmetics and pharmaceuticals within the recommended dose range. Given all the pros and con controversies surrounding these chemicals, more attention should be paid to their use in products intended for special groups such as newborns and pregnant women.

Scurt CV

Dr. Anca Oana Docea este o farmacistă specializată în Farmacologie Clinică și deține un masterat în Farmacologie și Toxicologie. Din ianuarie 2018, deține titlul de ERT (European Chemical Agency). Este reprezentanta României în Comitetul pentru Evaluarea Riscurilor Chimicale de la Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA). Teza sa de doctorat a fost realizată pe tema „Implicațiile patogenice ale factorilor de creștere EGF și TGF, precum și ale receptorilor lor, în cazul carcinomelor gastrice”. Dr. Docea s-a specializat în teste de toxicologie animală in vivo, teste neurocomportamentale, analize biochimice și imunohistochimice. În ultimii ani, cercetarea sa s-a axat pe nanotoxicologie și evaluarea siguranței de transportatori nanometrici amfifilici din poli-N-vinil-2-pirolidonă și studii de toxicitate de lungă durată la doze scăzute, simulând expunerea la viața reală. De asemenea, s-a specializat în toxicologie clinică la Departamentul de Toxicologie al Facultății de Medicină din cadrul Universității Aristotel din Salonic, metode de analiză a seturilor de date de transcriptom folosind metode informatice la King’s College London, Facultatea de Științe și Medicină, Departamentul de Genetică Medicală și Moleculară, precum și în noi modele de evaluare a neurotoxicității xenobioticelor la Departamentul de Farmacologie Moleculară de la Albert Einstein College of Medicine, din New York, SUA. În prezent, este conferențiar universitar habilitat în Departamentul de Toxicologie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Craiova, Facultatea de Farmacie. A publicat peste 100 de articole indexate în jurnalele Web of Science și are un indice h de 42 (Clarivate Analytics). În ultimii ani, Dr. Docea a câștigat peste 50 de premii de la UEFISCDI (Executive Unit for Financing Higher Education, Research, Development and Innovation) pentru articolele publicate, iar în 2022 a primit Premiul de Excelență pentru Cercetare Farmaceutică din partea Colegiului Farmaciștilor din România. A condus trei proiecte de cercetare și cinci proiecte de mobilitate în cercetare finanțate de UEFISCDI.

Conf. Univ. Dr. Opriș-Belinski Daniela
Facultatea de Farmacie, U.M.F. “Carol Davila”, Bucureşti
Spitalul Clinic “Sfânta Maria” București

Tendințe vechi și noi în utilizarea glucocorticoizilor la pacienții cu lupus eritematos sistemic

Cuvinte cheie: lupus, cortizon, glucocorticoizi, tratament

Lupusul eritematos sistemic (LES), boală autoimună cronică cu afectare multisistemică, reprezintă una dintre marile provocări pentru multiplele specialități implicate în managementul acestor pacienți.Tratamentul cortizonic a reprezentat una dintre primele opțiuni de tratament aprobate pentru această entitate complexă. Deși utilizați de peste 70 de ani, datorită eficienței crescute asupra multiplelor aspecte ale bolii pornind de la formele cutanate până la cele amenințătoare de viață dar și rapidității de instalare a efectului, cortizonicele încă se regăsesc în ghidurile actuale de tratament. Sunt medicamente ieftine cu utilitate în controlul activității bolii și pentru prevenirea acutizărilor. Nu sunt însă ideale pentru pacientul lupic. Acest lucru se datorează binecunoscutelor lor efecte adverse (toxicitate digestivă, imunosupresie, promovarea aterosclerozei, osteoporoză etc) care, în condiții de administrare prelungită asociată cu o doză cumulativă crescută, contribuie la dezvoltarea leziunilor de organ (damage) și la creșterea mortalității. Este motivul pentru care recomandările actuale de tratament stipulează faptul că pe termen mediu și lung scopul este de menținere a dozei zilnice sub cea de 7.5 mg echivalent de prednison sau, dacă este posibil, de oprire totală. De altfel, toate medicațiile nou aprobate în LES au avut printre obiective și posibilitatea de scădere/oprire a corticoterapiei.
1. Zen M, et al. Autoimmun Rev 2011;10:305–310; 2. Mosca M, et al. Clin Exp Rheumatol 2011;29(5 Suppl. 68):S126–S129; 3. Tseng CE, et al. Arthritis Rheum 2006;54:3623–3632; 4. van Vollenhoven RF, et al. Int J Clin Rheumatol 2014;9:385–394; 5. Porta S, et al. J Clin Med 2020;9:2709 6. Fanouriakis A, et al. Ann Rheum Dis 2019;78:736–745

Old and new trends in the use of glucocorticoids in patients with systemic lupus erythematos

Keywords: lupus, cortison, glucocorticoids, treatment

Systemic lupus erythematosus (SLE), a chronic autoimmune disease with multisystem involvement, represents one of the great challenges for the multiple specialties involved in the management of these patients. Cortisone treatment was one of the first approved options for this complex entity. Although used for more than 70 years, due to the increased effectiveness on multiple aspects of the disease starting from the cutaneous forms to the life-threatening ones and to the rapidity of the therapeutical effect, cortisone is still found in current treatment guidelines. They are inexpensive drugs useful in controlling disease activity and preventing exacerbations. However, they are not ideal for the lupus patient. This is due to their well-known adverse effects (digestive toxicity, immunosuppression, promotion of atherosclerosis, osteoporosis, etc.) which, in conditions of prolonged administration associated with an increased cumulative dose, contribute to the development of organ damage and increased mortality. This is why current treatment recommendations stipulate that in the medium and long term the goal is to keep the daily dose below 7.5 mg prednisone equivalent or, if possible, to stop altogether. In fact, all the newly approved medications in SLE had among their objectives the possibility of decreasing/stopping cortisone.
1. Zen M, et al. Autoimmun Rev 2011;10:305–310; 2. Mosca M, et al. Clin Exp Rheumatol 2011;29(5 Suppl. 68):S126–S129; 3. Tseng CE, et al. Arthritis Rheum 2006;54:3623–3632; 4. van Vollenhoven RF, et al. Int J Clin Rheumatol 2014;9:385–394; 5. Porta S, et al. J Clin Med 2020;9:2709 6. Fanouriakis A, et al. Ann Rheum Dis 2019;78:736–745

Scurt CV

Dr. Daniela Opriș-Belinski a absolvit în anul 2000 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București. Este medic primar medicină internă şi reumatologie. Din anul 2015, după parcurgerea prin concurs a anterioarelor trepte ierarhice, a devenit conferentiar la aceeași universitate.
Interesele sale de cercetare includ în special bolile inflamatorii reumatologice artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, sindromul Sjőgen și câteva forme de vasculită.
Este autor şi co-autor a peste 100 de lucrări de specialitate publicate în reviste naţionale şi internaţionale. A publicat şi coordonat mai multe cărţi dar şi capitole de carte.
A fost investigator principal şi subinvestigator în studii clinice internaționale de fază a II-a și a III-a în domeniul reumatologiei și, de asemenea, coordonatorul român al unui grant internaţional Horizon 2020.
Dr. Opriș-Belinski este membru al Consiliului Editorial al Jurnalului Român de Reumatologie, al mai multor reviste internaţionale, membru activ al Societății Române de Reumatologie, Societății Române de Medicină Internă și al mai multor societăți internaționale.

Conf. Univ. Dr. Popa Cristina
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

Scurt CV

În prezent sunt conferențiar universitar la Disciplina Medicină orală. Dermatologie orală din cadrul Facultății de Medicină Dentară a Universității de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi și coordonator de activitate didactică. În cele peste trei decenii de la absolvirea Facultății de Stomatologie am încercat să-mi formez o viziune proprie asupra pacientului. Alături de specializările în chirurgie orală și maxilo-facială, implantologie, reabilitare parodontală, medicină orală și de teza de doctorat – care a făcut puntea interdisciplinară cu virusologia, am fost preocupată de dezvoltarea unor proiecte creative în mediul academic, având convingerea că inovația trebuie să fie o parte integrantă a educației. Axarea trans, inter și multidisciplinară în context educațional m-a făcut să observ că, ulterior, absolvenții abordează cu un grad sporit de competență satisfacerea nevoilor din sfera sănătății orale a pacienților. Articolele, cărțile, conferințele sau workshop-urile pe care le-am redactat și respectiv, la care am participat au vizat situarea medicului stomatolog ca membru al unei echipe eficiente. Interacțiunea cu specialiștii din spațiul european, precum și diversele cursuri absolvite m-au făcut să analizez pacientul dintr-o dublă perspectivă: a privirii dinspre interior (cavitatea orală) spre exterior, dar și dinspre exterior înspre interior. Medicina orală redă pacientului capacitatea de a comunica cu semenul, de calitatea diagnosticării și tratării depinzând astfel unul dintre cele mai importante instrumente de interacțiune umană.

Asist. Univ. Dr. Panduru Mihaela
Universitatea de Medicină și Farmacie ″Carol Davila″, București
Clinica Dermatologie II, Spitalul Clinic Colentina, București, România

Câteva trucuri de diagnostic și tratament în alopecia androgenica

Autor: Mihaela Panduru

Cuvinte cheie: alopecie androgenică, alopecie androgenetică, tratament

Introducere: Alopecia androgenică este o afecțiune cronică ce se caracterizează prin miniaturizarea foliculilor piloși. Este frecvent întâlnită, afectând calitatea vieții, mai ales în cazul femeilor.
Medicul dermatolog este familiarizat cu diagnosticul și tratamentul acestei afecțiuni dar observarea și recunoașterea anumitor aspecte tricoscopice aduc diagnosticul și terapia la stadiul de artă.
Material și metodă: Lucrarea își dorește să aducă în discuție câteva trucuri de diagnostic și tratament prin prezentarea câtorva cazuri clinice.
Rezultate: Se vor prezenta aspectele tricoscopice întâlnite în forma activă, în forma aflată la debut sau în formă avansată.
Se vor discuta modalități de creștere a eficienței minoxidilului, singurul medicament topic aprobat precum și de informare corectă a pacienților în cee ace privește așteptărilor rezultatelor terapeutice.
Concluzii: Cunoașterea unor trucuri de diagnostic și tratament aduc răspunsul terapeutic la nivelul de excelență crescând complianța pacientului la tratament.

Several tips and tricks for diagnosis and treatment of androgenic alopecia

Author: Mihaela Panduru

Keywords: androgenetic alopecia, androgenetic alopecia, treatment

Introduction: Androgenic alopecia is a chronic condition characterized by the miniaturization of hair follicles. It is a common disorder affecting the quality of life, especially in women.
The dermatologist is familiar with the diagnosis and treatment of this condition, but the observation and recognition of certain trichoscopic aspects brings the diagnosis and therapy to the a state of the art.
Material and method: The paper wishes to discuss some diagnostic and treatment tips and tricks by presenting some clinical cases.
Result: The trichoscopic aspects encountered in the active form, in the early form or in the advanced form of androgenic alopecia will be presented.
In addition, few methods to increase the effectiveness of minoxidil, the only approved topical drug, will be discussed. Furthermore, the correctl ways to inform patients about the expectations of therapeutic results will also be discussed.
Conclusion: Mastery in the knowledge of diagnostic and treatment tricks bring the therapeutic response to the level of excellence, increasing the patient’s compliance with the applyed treatment.

Scurt CV

Medic primar dermato-venerologie Spitalul Clinic Colentina
Asistent universitar Universitatea de Medicină și Farmacie ″Carol Davila″ din București
Doctor în științe medicale

• Experiență profesională
• 2014 – prezent – Medic primar Dermato-venerologie Cinica II Dermatologie, Spitalul Clinic Colentina
• 2013 – prezent – Asistent universitar Universitatea de Medicină și Farmacie ″Carol Davila″ din București
• 2014 – Radboud University Medical Center, Nijmegen, Olanda (Bursă postdoctorală)
• 2011-2012 – Skin and Allergy Hospital, Helsinki Finlanda (Bursă doctorală)
• 2010 – Dermato-cosmetologie – Spitalul „A. Sygros”, Atena, National University of Athens School of Medicine, Departament of Dermatology and Venereology
• 2009 – prezent – Medic Dermato-venerologie MedLife
• 2004-2009 – Medic rezident Dermatovenerologie Spitalul Clinic Colentina

• Studii
• 2014 – 2016 – Studii postdoctorale, Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București
• 2009 – 2012 – Doctor în științe medicale, Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, Disciplina Fiziopatologie
• 2012 – 2013 – Atestat de studii complementare în Dermato-Cosmetologie
• 2004 – 2006: master Genetică Medicală, Institutul Național de Genetică al Universitații București
• 2004 – 2009 – Medic rezident Dermatovenerologie Spitalul Clinic Colentina
• 1997 – 2003: Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova
• Premii si Distincții
• 2019 – World Congress of Dermatology Scholarship
• 2014 – Michael Hornstein Memorial Scholarship
• 2014 – European Society of Pediatric Dermatology
• 2011 – AAF/OSI Fellowship to OMI Salzburg Medical Seminars International – Dermatology
• 2009 – Journées Dermatologiques de Paris
• 2008 – EADV Fostering Dermatology and Venereology – Excellence in Education – Residets’ Training Programme – Educațional Grant
• 2005 – Premiul “Academician Stefan Gh. Nicolau ”
• Activitate științifică: 17 articole, 3 capitole de carte și 57 prezentări la congrese naționale și internaționale

Asist. Univ. Dr. Popa Valentin-Tudor
Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” Timișoara, România

Ecografia cutanată în sclerodermie, teorie și practică: experiența centrului nostru în contextul literaturii internaționale

Autori: V.T. Popa1, Patricia Cristodor1 , Maria Crișan2, S.Ursoniu3
1Disciplina de Dermatologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” Timișoara, România; Departamentul de Științe Morfologice
2Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj, România
3Departamentul de Științe Funcționale, Disciplina de Sânătate Publică, Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” Timișoara, Romania

Cuvinte cheie: sclerodermie, ecografie dermatologica, diagnostic noninvaziv

Introducere: Dorim să evaluăm utilitatea ecografiei cutanate în diagnosticul și tratamentul sclerodermiei cutanate și să prezentăm un cadru teoretic pentru proiectarea unor studii de calitate în domeniul sclerodermiei.
Materiale și metode: Am evaluat retrospectiv cazurile de sclerodermie internate în clinica noastră care au beneficiat de ecografie cutanată. Am identificat 12 cazuri de sclerodermie, localizată sau sistemică, care au beneficiat de ecografie cutanată cu sondă de 8-15 MHz și 22 MHz. De asemenea am efectuat un review sistematic utilizând bazele de date PubMed, Web of Science și Science Direct cu cuvintele cheie „scleroderma”, „morphea” și” ultrasound”.
Rezultate: S-au constatat și sistematizat multiple devieri de la aspectul ecografic normal al pielii: îngroșarea sau subțierea dermului, modificarea ecogenității și dimensiunii benzii subepidermice de ecogenitate scăzută (SLEB); calcificări la nivelul dermului; inversarea ecogenității între derm și hipoderm. Am observat o variație mare a aspectelor ecografice în sclerodermie, care poate fi explicată prin variații în durata, severitatea și localizarea leziunilor.
Concluzii: Ecografia cutanată este o metodă neinvazivă simplă care poate să aducă rapid informații în procesul de diagnostic și monitorizare a tratamentului în cazul sclerodermiei. De asemenea ne poate ajuta să urmărim eficacitatea unor tratamente în cadrul studiilor clinice.

Theory and practice of cutaneous ultrasound in scleroderma: our experience and an update on the literature

Authors: V.T. Popa1, Patricia Cristodor1, Maria Crișan2, S.Ursoniu3
1Dermatology Discipline, University of Medicine and Pharmacy “Victor Babeș”, Romania
2Departments of Dermatology and Histology, Iuliu Hatieganu University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca, Romania
3Department of Functional Sciences, Discipline of Public Health, “Victor Babes” University of Medicine and Pharmacy, Timisoara, Romania

Keywords: scleroderma, dermatological ecography, noninvasive diagnosis

Introduction: We aim to establish the role of cutaneous ultrasound in the diagnosis and management of scleroderma and morphea and offer practical advice on performing this examination both in the clinical and research setting.
Materials and Methods: We performed a retrospective study on the cases of scleroderma that were examined by ultrasound in our clinic. We retrieved 12 cases of scleroderma, both localized and systemic, that were evaluated using high-frequency ultrasound with 7-15 MHz and 22 MHz linear ultrasound probes. We also undertook a review of the literature using the keywords „scleroderma”, “morphea” and „ultrasound” on PubMed, Web of Science and Science Direct.
Results: We observed multiple deviations from the normal skin structure: both thickening and thinning of the dermis; increase in echogenicity; variations in the characteristics of the subepidermal low echogenicity band (SLEB); calcifications in the dermis; an inversion of the echogenicity of the dermis and hypodermis. Notably scleroderma can present different ultrasound patterns on the same patients, due to lesion age, severity, and location.
Conclusions: Cutaneous ultrasound is a simple noninvasive procedure that can enhance the management of scleroderma by providing diagnostic clues but also by helping monitor the effectiveness of treatments.

Scurt CV

Asist. Univ. Dr. Valentin-Tudor Popa
Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” Timișoara, România
Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, România

Experiența profesională:
01/10/2019 – în curs – Asistent universitar – Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” Timișoara
04/2022 – în curs – Asistent de proiect CNFIS-FDI-2022-0525 – Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” Timișoara
04/2021 – 12/2021 – Asistent de proiect CNFIS-FDI-2021-0474 – Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” Timișoara
01/01/2015 – 01/03/2019 – Medic rezident dermatovenerolog – Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, Secția Dermatologie

Educație și formare profesională:
08/2021 – ESME – Essential Skills in Medical Education – Association for Medical Education in Europe (AMEE)
01/09/2019 – 01/06/2020 – Modul psihopedagogic Nivel 1 și 2 – Universitatea de Vest Timișoara
09/2018 – în curs – Licența în medicină – Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș Timișoara
01/10/2012 – 01/06/2013 – Mobilitate ERASMUS – Universite Catholique de Lille – Faculte Libre de Medecine